Imagine simbol

CALIFORNIA | Violeta Stoica Fiecare poveste de dragoste este o poveste de viață, iar din povești se țese viața. Fiecare om are povestea sa de viață, iar eu le găsesc pe toate fascinante. Imaginați-vă că un bărbat și o femeie, fiecare cu povestea sa unică, se întâlnesc, se plac și se îndrăgostesc. 

Ce-i face pe oameni să se îndrăgostească? E greu de spus, însă un lucru este cert: nu e suficient un singur motiv pentru a ne îndrăgosti, ci e o combinație de mai multe aspecte ale conexiunii dintre doi oameni. E necesară o “chimie” după cum spunea Goethe, și pe lângă ea, e necesar și timpul pentru ca oamenii să se cunoască un pic. E ca atunci când citești teezer-ul unei cărți care să îți dea o idee despre necunoscutul ce se află în spatele coperții și al titlului, sau trailerul unui film.

Dragostea la prima vedere este o excepție minunată, dar nu tuturor ne e dat sa o trăim. În perioada de îndrăgostire, avem tendința, cu toții, de a-l împodobi pe celalalt cu tot felul de calități pe care, în cea mai mare parte, persoana nu le are. E ca atunci când împodobim bradul de Crăciun. De ce îl împodobim? Ca sa îl înfrumusețăm! Așa e și cu persoana de care începem să ne îndrăgostim, o încărcăm cu calități ca să o facem mai atractivă, pentru a ne îndrăgosti mai tare. Nu vă speriați, totul e cat se poate de firesc și comun tuturor oamenilor.

imagine simbol, www.evantaiulmemoriei.ro

Pe măsură ce împodobim, mai dăm câte un pas în spate, ca să ne admirăm mai bine capodopera, și de fiecare dată, ne mai îndrăgostim puțin, pentru că e greu să reziști unei  persoane plină de atâtea calități. Uneori, chiar partenerul începe să se împodobească, încercând să devină cât mai atractiv, și aici nu mă refer la aspectul fizic, ci la personalitate, care, de obicei, este elementul care atârnă cel mai greu în balanța alegerilor. Unii se împopoțonează în speranța de a cuceri repede, fără a depune prea mult efort.

Și dacă au reușit să te cucerească în acest fel, nu vor putea face față presiunii atâtor calități pe care nu le au, de fapt, și atunci, cu timpul, vor obosi să țină ștacheta atât de sus, vor obosi să se tot prefacă și se vor încurca în propriile minciuni, astfel că, mai devreme sau mai târziu, adevărul va ieși la iveală, de obicei în momentele de criză ale cuplului. Când am împodobit destul și ne simțim mulțumiți de ceea ce am creat, suntem îndrăgostiți până peste urechi! Mulți spun, într-un mod cinic, că dragostea e oarbă. Eu spun că dragostea nu are de-a face cu mintea, de cele mai multe ori, ci cu inima și cu simțirea.

Când oamenii se îndrăgostesc, nu mai sunt doar pe drumul lor, ci ei creează un drum comun pentru amândoi, deoarece destinele deja s-au împletit, și își continuă viața în acest fel. E un nou mod de a trăi, ceva necunoscut, ceva neexperimentat până atunci, ceva ce poate entuziasma, dar și speria, în același timp. Pe drumul comun, după cum știm cu toții, apar tot felul de provocări și obstacole, cu alte cuvinte, viața își urmează cursul.

două inimi mărțișoare, imagine simbol

Cei doi se văd puși în fața unor încercări, și fiecare va reacționa la acestea în propriul stil, cu felul în care a crescut, cu obiceiurile și valorile din familia de origine și cu experiența unică de viață pe care a acumulat-o. Oamenii au experiențe diferite, și fiecare purtăm în sine noastră toată istoria familiei din care venim. Suntem o fațetă a propriei istorii și familii, cu traumele și încercările ei specifice. Provocările vieții nu sunt atât de diferite după cum am putea crede, dar reacția la acestea și felul în care fiecare le resimte sunt diferite, de la om, la om.

Apare prima provocare în viața tânărului cuplu proaspăt format. Fiecare dintre cei doi va avea o altă percepție a întâmplării, o altă reacție emoțională și o altă abordare. Acesta este momentul în care, dacă reacția celuilalt ne surprinde în mod negativ, se creează un conflict intern, o nedumerire că ce ne-a plăcut nu mai corespunde realității, și încet, încet, globurile și luminițele din pom încep să dispară, și ne trezim că persoana de care ne-am îndrăgostit nu e aceeași cu cea care stă în fața noastră.

Ce e de făcut? Cum ieșim din impas? Tot experiența proprie are cea mai mare greutate. Fiecare familie are traumele ei, care se transmit din generație în generație. Ce înseamnă asta? Înseamnă că multe suferințe, neîmpliniri, nedreptăți, au fost ascunse de rușine, de cele mai multe ori, dar au rămas în memoria oamenilor care le-au trăit, și care, mai apoi, le-au influențat comportamentul în viață și care s-a răsfrânt inevitabil asupra noastră. Cultura din care venim este foarte importantă și, de multe ori, chiar ea întreține aceste răni.  

La vârsta primei iubiri, cu toții venim cu rănile nevindecate din familie. Ele sunt încă proaspete, iar vindecarea lor nu se face peste noapte și nici nu e simplă. E un proces complex care implică răbdare față de sine și față de ceilalți, conștientizarea rănilor și dorința de a le vindeca. Dacă cei doi se deschid unul față de celălalt și nu se tem să își împărtășească suferințele, va apărea o înțelegere mai profundă a celuilalt, și de aici, o acceptare a punctelor de vedere, a reacțiilor și a deciziilor celuilalt.

Când cei doi înțeleg de unde vine fiecare și ce a contribuit la formarea proprie și a celuilalt, iubirea atinge un nivel mult mai profund, mult mai intim, ajungându-se la comuniunea sufletelor, dincolo de aparențele strălucitoare. Aceasta este iubirea care rezistă peste ani, iubirea în care fiecare simte că vrea să-i aparțină, să contribuie la ea și să o hrănească, dar, în același timp, fiecare se dezvoltă așa cum simte să o facă.

Surprize dulci de Dragobete la secția de votare din Sacramento

Deși se spune că atunci când există lucruri în comun, relația rezistă mai mult, în situația multor cupluri longevive diferența de interese a ținut flacăra aprinsă. Femeia și bărbatul nu sunt opuși, după cum ar putea părea, ci mai degrabă sunt două aspecte diferite ale aceleiași esențe umane. În fond, sunt foarte asemănători.

Noi oamenii NU putem trăi singuri și AVEM NEVOIE de ceilalți pentru a ne oglindi în ei, pentru a ne putea cunoște și înțelege mai bine pe noi înșine. Relațiile interumane  sunt frumoase și provocatoare, în același timp. În cuplu creștem și ne dezvoltăm în mod accelerat, deoarece în intimitate ne putem sau nu dezvălui propriile povești. Conectarea cu celălalt este, de fapt, conectarea cu esența proprie, cu Sinele, și în ceilalți ne căutam pe noi. Ca să închei, voi aminti un citat din poetul german mai sus amintit: “One is happiest, be king or peasant, who finds peace in his home.”

Violeta Stoica, Dedicated Level 2 QHHT Practitioner

Adlerian psychotherapist, licențiată în România

Descarcă ediția online sau tipar a revistei HORA in America din februarie.

Pentru a fi la curent cu afacerile comunității de moldoveni din SUA și alte noutăți despre românii talentați din SUA, abonează-te chiar azi la revista HORA in America! Poți primi revista tipărită și acasă. Nu pierde nicio ediție importantă! 

Comments

comments