Doar trei din cei 13 candidați care și-au înaintat dosarele la concursul pentru funcția de Judecător la CEDO vor fi desemnați în curând de către Comisia Specială formată de Ministerul Justiției. Dosarele încă nu au fost făcute publice, însă Moldova Times a studiat activitatea fiecărui candidat înscris în cursă. 

sursa: Facebook PDM

Vitalie Gamurari: S-a născut în 1970 în mun. Chișinău. În perioada 1991-1992 a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al R. Moldova, fără a cunoaște ce funcție anume a deținut. În anii 1997-1999 a activat în calitate de consultant juridic la două întreprinderi, SA “Servus” SA “Farm-Crais”.

A fost lector asistent la catedra Drept Internațional de la Universitatea Liberă Internațională din Moldova, mai apoi prodecan, după care șef adjunct-interimar. Din 2008, acesta deține funcția de decan al facultății de Drept din cadrul Universității Libere internaționale din Moldova.

sursa: Facebook PDM

Gamurari a devenit  cunoscut  publicului în 2017, cînd președintele Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plohotniuc, a anunțat că l-a numit pe Gamurari în calitate de purtător de cuvânt al PDM. Plahotniuc declarase că l-a numit în această funcție pentru că ar fi un profesionist și va ajuta ca partidul său să se modernizeze. Pe pagina de Facebook a Partidului Democrat mai figurează fotografia lui Vitalie Gămurari. Multe comunicate de presă sunt scrise de către acest candidat pe pagină unde își exprimă nemulțumirea cu faptul că Vladimir Plohotnic plătește prețul refuzului de a lăsa Moldova în mâinile Rusiei, ori că parlamentarii le resping proiectele de lege.

 

Alexandru Prisac, avocat

Alexandru Prisac: Potrivit biografiei sale, accesibilă pe pagina Uniunii Avocaților, acesta este născut în 1984 și locuiește în Chișinău. Este avocat de profesie, cu licență obținută în 2010. Acesta a activat și în calitate de lector universitar, cercetător științific și Conferențiar Universitar. Deține titlul de Doctor în Drept. În 2018, Alexandru Prisac a candidat la funcția de Prodecan al Baroului de Avocați din Chișinău.

În 2016, Ziarul de Gardă a publicat despre avocatul Alexandru Prisac precum că s-a arătat mulțumit de decizia judecătorului Victor Rățoi Judecătoria Buiucani, care a fost obligat de procurori să deschidă dosar penal pe cazul agresării lui Nicolae Ceban, un cetățean cu dizabilități.

Roman Zadoinov, avocat

Roman Zadoinov: S-a născut în 1975 în mun. Bălți, este licențiat și are titlu de magistru în Drept. Și-a început activitatea în anii 1997-1999 drept anchetator penal superior, iar din 2000 până în prezent a activat în calitate de avocat. A fost lector universitar și a predat Dreptul Penal Internațional, a fost expert și formator în domeniul apărării drepturilor omului pentru avocați, avocați stagiari, procurori, judecători, societate civilă etc. 

Roman Zadoinov a devenit cunoscut ca apărător al drepturilor omului la nivel național și internațional când a adus în atenția autorităților din Moldova și al instituțiilor internaționale despre cele mai grave încălcări ale drepturilor omului, comise împotriva cetățenilor. Are peste 40 de cauze câștigate la CtEDO, cum este “Colibaba vs. Moldova”, “Ipatii vs. Moldova”, “Malai vs. Moldova”, Boștovoi v. Moldova, Doroșeva v. Moldova, Vieru și Boiu vs Moldova, Feraru v. Moldova, care au impulsionat autoritățile spre reforme esențiale în sistemul de drept, începând cu lupta la nivel național împotriva torturii. 

A devenit cunoscut ca apărător al victimei într-o cauză de omor, unde a fost implicat ex-deputatul Partidului Democrat, Constantin Țuțu. A pledat mereu împotriva actelor de corupție și a luptat cu acest fenomen ridicând deseori această problemă în public.

Ion Cojocari, fost judecător

Ion Cojocari: Potrivit portalului Uniunii Avocaților din RM, acesta este  avocat din 2009. În 2017, a fost numit în funcția de judecător la Comrat pentru o perioadă de 5 ani.  Ddupă ce a activat mai puțin de un an, acesta și-a depus demisia de două ori, iar ulterior și-ar fi retras cererile de demisie. Ion Cojocari plecase alături de alți opt judecători după reforma salarială, aceștia au fost informaţi că vor primi mai puţini bani.

Marin Gurin: Este născut în 1981 în Republica Moldova. Este fratele ex-Procurorului General, Corneliu Gurin. Potrivit CV-ului publicat pe pagina Ministerului Justiției, acesta a deținut mai multe funcții în domeniul consultanței juridice, iar în perioada 2011-2015 a fost jurist la CtEDO. El este absolvent al Universității Robert Schuman din Strasbourg (Franța). Între anii 2015-2016 a deținut funcția de Agent Guvernamental în cadrul Ministerului Justiției. El a fost promovat în această funcție fiind singura persoană înscrisă în concurs. A reprezentat Guvernul Republicii Moldova în fața Curții și a coordonat executarea hotărârilor emise de această autoritate.

Marin Gurin, Fost reprezentant al Guvernului R. Moldova la CEDO

Potrivit Legii cu privire la Agentul Guvernamental, acesta reprezintă statul atât în faza prejudiciară, cât și cea judiciară la Curte, dar este și principalul coordonator al măsurilor naționale în vederea executării hotărârilor CEDO și prevenirii altor încălcări similare. Care au fost acțiunile ex-agentului guvernamental Gurin în domeniul prevenirii altor încălcări similare ale drepturilor omului, nu se indică în biografia sa.

Potrivit informației publicate pe portalul anticorupție.md, la scurt timp după ce și-a început activitatea, Marin Gurin a depus o cerere de suspendare a activității sale pe o perioadă mai îndelungată, fără a indica motivul. În acea perioadă, Ministerul Justiției a susținut că Marin Gurin urma să fie detașat, printr-o hotărîre de Guvern, într-o misiune de asistență în Mali.

Amintim că Agenții Guvernamentali, în 99% din cazuri, nu au recunoscut violarea dreptului invocat de petiționari în fața Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului. În istoricul activității lor, mereu au solicitat Curții să fie respinse cererile petiționoarilor și declarate inadmisibile. Fratele fostului Procuror General, Marin Gurin, a fost ales mai târziu în 2019 membru, din partea Republicii Moldova, în Comisia Europenă împotriva Rasismului și Intoleranței.

Lilian Moraru, fost ambasador în Franța

Lilian Moraru: Are o carieră diplomatică în diverse țări și activează la Ministerul Afacerilor Externe și Integrprii Europene în calitate de șef al Direcției Cooperare Multilaterală. A fost numit de președintele Nicolae Timofti în calitate de ambasador al R. Moldova în Republica Franța, iar mai apoi, a fost rechemat din funcție la propunerea șefului MAEIE, Andrei Galbur.

Între 2002-2005 deține funcția de Primul Secretar, responsabil cu afacerile economice și juridice și cooperarea cu UE la Ambasada R. Moldova în Belgia, iar anterior, a deținut aceeași funcție la Ambasada R. Moldova în Israel între 1994-1998.

Lilian Apostol: Este născut la 16 martie 1977, în orașul Telenești. În 2000 și-a luat licența în Drept la Universitatea din București, România, iar 2010 a obținut titlul de magistru în drept (științe penale) la Universitatea de Studii Europene din Moldova.

Lilian Apostol, fost Agent Guvernamental la CEDO

A devenit cunoscut după ce a fost numit de Guvernul Filat în 2012 la funcția de Agent Guvernamental al Republcii Moldova la CEDO, funcția vacantă a devenit în 2011, după ce Vladimir Grosu a fost numit vice-Ministru al Justiției. Lilian Apostol a fost șef-adjunct al Direcției Agent Guvernamental din cadrul Ministerului Justiției.

În calitate de interimar în funcția de agent guvernamental, a reprezentat interesele Guvernului în toate cauzele examinate de CEDO în cauza Catan și alții vs. Republica Moldova și Federația Rusă. Lilian Apostol se lăudase că datele statistice arată că numărul cererilor la CEDO împotriva Republicii Moldova este în descreștere. Totodată, în perioada de referință se atestă o scădere și a numărului de cereri rămase neexaminate de către CEDO.

Anterior, timp de opt ani, a activat în funcția de Procuror în Procuratura mun. Chișinău, iar mai apoi a lucrat un an și jumătate în calitate de consultant al Programului comun al Comisiei Europene și Consiliului Europei pe lângă Ministerul Justiției.

În Cadrul Clubului Jurnaliștilor de Investigație, acesta s-a opus ideii să se aplice acțiuni de regres împotriva judecătorilor care au pierdut dosarele la CtEDO, pentru că mecanismul prin care statul încasează sumele de bani pierdute la CEDO nu este în stare să oprească tortura în penitenciare. Declarațiile depline pot fi citite pe portalul Radio Europa Libera Moldova din 10 aprilie 2012.

Vladislav Gribincea, avocat

Vladislav Gribincea: Este născut în1980, este avocat din Chișinău și director executiv al „Centrului de Resurse Juridice din Moldova”. Este licențiat în drept, iar principala specializare în calitate de avocat este reprezentarea reclamanților în fața Curții Europene pentru Drepturilor Omului. Este cunoscut pentru cauzele Ilașcu și alții împotriva Moldovei și a Rusiei și Guja împotriva Moldovei și pentru că a fost avocatul lui Gabriel Stati. 

Potrivit CV-ului, în 2002-2010 a fost jurist, director de proiecte și președinte al Asociației Obștești ”Juriștii pentru Drepturile Omului”. Din 2010, este Președintele ”Centrului de Resurse Juridice din Moldova”, iar în 2008 deține și funcția de avocat.

Vladislav Gribincea a devenit cunoscut publicului începând cu 2011, fiind membru în grupurile de lucru privind reforma procedurii penale din cadrul Ministerului Justiției. Ulterior a fost coordonator al grupului de experți, care a elaborat un studiu privind optimizarea Procuraturii în 2013. A fost președinte grupului de lucru privind reformarea Procuraturii. A fost membru al grupului de experți pentru elaborarea regulamentului privind evaluarea, selectarea și promovarea Procurorilor.

Începând cu 2006 până în prezent a fost de membru în grupurile de lucru cu privire la mai multe proiecte de lege și strategii de reformare a Justiției. În 2011-2012 a fost membrul în grupul de lucru pentru reforma organizării judecătorești. A fost criticat pentru că este prezent în toate comisiile de reformare a Justiției, cu scopul de a face reforme, dar în loc de reforme benefice a băgat doar ambiguitate și haos.

În 2013 a fost membru de lucru la adoptarea Legii Procuraturii ca ulterior în 2019, când a fost schimbat Guvernul Sandu, a făcut parte din noul grup de lucru pentru modificarea Legii Procuraturii, ca ulterior să candideze la funcția de Procuror General.

Vladimir Grosu, fost Ministru al Justiției

Vladimir Grosu: Este născut în 1975, este un jurist, doctor în drept, conferențiar universitar și politician din Republica Moldova, în 2015 a îndeplinit funcția de Ministru al Justiției al Republicii Moldova în Guvernul Gaburici, fiind înaintat din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova. Potrivit CV-ului său, deține studii juridice și a activat în mai multe domenii, fiind consultant juridic la judecătoria Botanica în anii 1996-1997, ulterior, în perioada anilor 1997-1999, a deținut funcția de jurist la S.A “Moldova Gaz”, apoi a fost avansat în funcția de șef departament juridic la aceiași instituție, a deținut funcția de Prodecan la facultatea de drept USM.

A devenit cunoscut după ce în 2006-2011 a deținut funcția de Agent Guvernamental la CEDO. În perioada 2011-2015 a deținut funcția de Vice-Ministru al Justiției, iar ulterior a fost numit Ministrul Justiției. În 2019 a candidat la funcția de judecător al Curții Constituționale. Într-un interviu acordat pentru Ziarul de Gardă, a fost întrebat de ce, fiind în funcția de agent guvernamental, pe cauzele de tortură din 7 aprilie 2009, acesta comunicase Curții Europene că nu a existat tortură. ”În calitate de agent, am solicitat toate materialele de la procuratură, poliţie, instanţe de judecată… Din materiale reieşea că nu a fost aplicată forţa fizică”. Interviul depin poate fi găsit pe pagina Ziarului de Gardă.

Victor Burac: Are studii în domeniul dreptului și este avocat, membrul al Baroului Chișinău, deținător al licenței din 2002. A deținut funcția de membru al Consiliului Uniunii Avocaților. Activează în calitate de lector la Catedra de Drept Internaţional şi Drept al Relaţiilor Economice Internaţionale a Universităţii de Stat din Moldova din 1994. A obţinut gradul de Magistru (LLM) în Studii Legal Europene de la Colegiul Europei (Bruges, Belgia) în 1997.

Gheorghe Mîțu, judecător

Gheorghe Mîțu: A fost numit în funcția de judecător la Judecătoria sectorului Rîșcani, mun. Chișinău din 2014. În 2017 acesta a fost suspendat din funcția deținută pe perioada aflării în concediul pentru îngrijirea copilului pînă la atingerea vîrstei de 3 ani, se spune în Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii. În 2003 a activat lector la catedra de drept USM, în 2006 a activat ca consultant în Serviciul de acte ale Președintelui RM. În 2009 a absolvit cursurile de formare pentru funcția de judecător din cadrul INJ se mai indică pe saitul magistrat.md.

În 2018, Mițu Gheorghe figurează printre cei opt judecători care a solicitat (CSM) să fie numit în funcție pe viață, până la atingerea plafonului de vârstă. Potrivit Magistrat.md, anterior Mîțu a fost concultant principal în Serviciul de Acte al Președintelui în cadrul Direcţiei de Drept și relații publice a Aparatului Președintelui Voronin.

Potrivit Centrului de Investigații Jurnalistice, în februarie 2018, a cumpărat apartamente la prețuri preferențiale. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc în același bloc a obținut un apartament de 80,3 metri pătrați și magistratul Gheorghe Mîțu, de la instanța din Capitală. El a achitat aproape 547 de mii de lei pentru noua locuință. 

Nicolae Eșanu, fost consilier al premierului Chicu

Nicolae Eșanu: Este născut în 1966. Potrivit CV-ului său, acesta are o experiență de peste 25 de ani în domeniul Dreptului. Din 2017 – 2019 a fost Secretar de Stat la Ministerul Justiției. Între 2004-2009 și 2013-2017 a exercitat funcția de viceministru în cadrul Ministerului Justiției. Din 2005, Nicolae Eșanu este reprezentant al R. Moldova la Comisia de la Veneția, din 2017, este membru supleant al Comisiei.

Acesta deține licența de avocat și în anumite perioade a fost lector la Universitatea de Stat din Moldova, Catedra Drept Civil. În 2019 acesta a candidat la funcția de judecător a Curții Consituționale. Fostul secretar de stat al Justiției în Guvernul Filip, Nicolae Eșanu, a fost numit în 2019 în funcția de consilier pe domeniul Dreptului în Cabinetul prim-ministrului Ion Chicu.

Diana Scobioală, Director al Institutului Național de Justiție

Diana Scobioală: Este Director al Institutului Național de Justiție. Potrivt CV-ului său este Conferențiar universitar, doctor habilitat în dreptul international. Și-a început activitatea deținând funcția de specialist principal din cadrul Ministerului Justiției, Direcția Agent Guvernamental. În perioada anilor 2002-2004 a continuat activitatea în funcție de Director adjunct al acestei direcții. În perioada 2005-2006, a fost secretara Comisiei guvernamentale permanente pentru organizarea executărilor hotărârilor definitive emise de Curtea Europeană împotriva Moldovei.

A deținut funcția de șefă a Direcției principale Agent Guvernamental, din cadrul Ministerului Justiției și, ulterior, șefa Direcției Generale Relații Internaționale și Integrare Europeană, la Ministerul Justiției. Din 2015 a fost numită director al Institutului Național de Justiție. Aceasta a devenit cunoscută în 2019, cănd a venit cu o reacție publică împotriva Maiei Sandu, la cererea acesteia de a-și da demisia din funcția de director a INJ.

Diana Scobioală a îndemnat-o pe Maia Sandu să studieze legea și a indicat că acest institut nu se află în subordinea guvernului, respectiv acesta nu are nici un drept să-I ceară demisia. Reacția Dianei Scobioală poate fi ascultată pe portalul Protv.md. Se cunoaște că aceasta este fiica ex-judecătoareei de la Curtea Supremă de Justiție, Iulia Sîrcu.

Natalia Ghilașcu

Comments

comments