Și-a petrecut jumătate din viață în America, a învățat să iubească, să gândească și să sufere în limba engleză, fără să uite însă o boabă din graiul și slovele românești. „Avalon. Secretele emigranților fericiți” rămâne un titlu bun, care, vrând-nevrând, te face să te întrebi, acum, când milioane de români iau calea exilului, în căutarea unei existențe mai bune, care sunt aceste secrete. Bogdan Suceavă a studiat matematica la Universitatea din Bucureşti şi la Michigan State University. În prezent, este profesor în Departamentul de Matematică de la California State University, Fullerton, relatează HORA in America.
Natalia Ghilașcu: Ce v-a determinat să scrieți romanul „Avalon. Secretele emigranților fericiți”?
Bogdan Suceavă: Mi-am dorit să fiu util tinerilor din România și Moldova care se gândesc să urmeze o carieră universitară în Vest. Am rămas cu sentimentul că ar fi util să prezint celor interesați cum e să urmezi o universitate în Statele Unite, cum e viața de doctorand, care îți sunt opțiunile, ce ai de ales. Nu cred că există o asemenea carte în literatura română de azi și m-am gândit că aș putea ajuta cel mai mult pe cei tineri dacă prezint câte ceva din ceea ce am văzut. E important și faptul că propun spre reflecție tema emigrației, a îndepărtării geografice neînsoțită de înstrăinarea culturală.
Natalia Ghilașcu: Când ați scris acest roman, ce istorii din viața românilor emigranți v-au intrigat cel mai mult?
Bogdan Suceavă: Nu toate poveștile personale ale celor care vin să studieze în SUA sunt istorii de succes. Sunt în roman și episoade care dau măsura dificultăților cu care se poate confrunta cineva de-a lungul unui traseu academic. Sunt, întâi de toate, provocările pe care le prezintă sănătatea, cea fizică și cea mentală. Apoi e presiunea constantă a concurenței, o presiune cu care ajungi să te obișnuiești, dar care inițial, atunci când vii din Europa și abia afli cum stau treburile, te surprinde în mod neplăcut.
Natalia Ghilașcu: Ce mesaj ați urmărit să transmiteți prin publicarea acestei cărți? Cum credeți că ați reușit să ajungeți la inima publicului? Ce tehnici ați pus în aplicare?
Bogdan Suceavă: Cred că un tânăr educat azi în universitățile românești bune poate lua de acolo tot ce e mai inteligent și mai de calitate. Cultura română (și sper că nu supăr pe nimeni dacă includ aici și cultura din zona geografică a Republicii Moldova) are tradiții foarte bune în diverse domenii, între care și matematica. Mesajul ascuns în romanul acesta e că cineva născut în Moldova sau în România poate aspira să devină orice dorește, prin multă muncă și tenacitate, folosind calitatea academică deprinsă acasă și căutându-și locul potrivit în lume.
E un îndemn la profesionalism și încăpățânare. E important să nu te lași demoralizat de toxinele politicii, să-ți urmezi drumul, oricât de greu ar fi. Cât despre tehnicile literare, pentru acest roman am ales să scriu simplu, într-un stil care se deosebește mult, de pildă, de felul în care am scris în „Venea din timpul diez“ sau în „Miruna, o poveste“. Centrul de greutate al viziunii literare rezidă în structurarea scenelor, în pregătirea ritmului poveștii. N-aș povesti mai mult acum, dar m-am gândit serios la structura unei asemenea cărți.
Natalia Ghilașcu: De câți ani au avut nevoie protagoniștii pe care i-ați ales să ajungă la o viață împlinită, departe de cei dragi, de casă și de ceea ce au trebuit sa lase în urma lor ca sa înceapă o viață de la zero?
Bogdan Suceavă: În povestea pe care am scris-o eu e vorba de mai mult de șase ani. Sunt foarte puțini cei care reușesc foarte repede să se regăsească în lumea cea nouă.
Natalia Ghilașcu: Ați decis să vă croiți un drum plin de succes acum în SUA, unde ați ajuns să predați matematica studenților de la California State University Fullerton. Cum a fost acest traseu pentru dvs?
Bogdan Suceavă: Am plecat din România în 1996 și am petrecut șase ani în programul de doctorat de la Michigan State University. Atunci când mi-am încheiat studiile acolo, am căutat o poziție de profesor care să includă și cursuri de specialitate în domeniul geometriei. Coincidența a făcut ca în acel an Cal State Fullerton să aibă un concurs pe un post de geometru, pentru care au primit foarte multe dosare.
Astfel, California a devenit pentru mine acasă: a fost nevoie de mine aici. Am predat șaisprezece cursuri diferite aici din 2002 până azi și asta mi se pare minunat. Ar mai fi încă vreo trei cursuri pe care aș dori să le predau, și după aceea pot să mă retrag liniștit. Îmi plac provocările matematicii, e frumos, seren, reconfortant și în același timp dinamic să faci matematică vie, să o trăiești așa cum împătimiții de muzică trăiesc jazzul. Am fost un răsfățat: am avut o pasiune, matematica, și am avut noroc să trăiesc din ea.
Natalia Ghilașcu: Care sunt motivele pentru care cinci milioane de români au părăsit deja țara unde au fost educați? Și de ce credeți că acest val de emigrație continuă, chiar dacă România traversează o perioadă de democrație?
Sfaturile avocaților: ce e bine să știi dacă divorțezi de un cetățean american?
Bogdan Suceavă: Oamenii au nevoie de garanții că viața lor și a viitoarei generații are perspective de respect, recunoaștere și stabilitate. Nu cred că e vorba doar de nivelul veniturilor, deși și acesta e un aspect foarte important. Dacă profesioniștii ar auzi din când în când „mulțumesc pentru munca ta“, cred că asta ar ajuta mult.
Dar când profesioniștii adevărați văd cum țara e condusă de oameni cu pregătire profesională chestionabilă, cum să fie ei motivați să rămână, atunci când au alternative viabile în alte părți din lume? Atunci când niște semidocți sunt fie decorați, fie onorați cu funcții, cum să ai încredere că deciziile importante se iau în mod inteligent? Ar fi multe de spus aici, dar numărul celor care au ales să lucreze în altă parte din lume spune destul.
Natalia Ghilașcu: Ce au avut de pierdut și de câștigat românii care au ales o altă țară de destinație?
Bogdan Suceavă: Atunci când pleci, porți mereu cu tine sentimentul că familia ta trăiește momente de împlinire și că tu ești departe, exclus din circuitul fericirii. Indiferent cât de amărât ai fi fost înainte de plecare, tot vine un moment când regreți că nu ai rămas să fi luat parte la viața socială a lumii tale. În sensul acesta, nu există emigranți fericiți. Puțini sunt cei care au capacitatea psihologică de a se rupe total. Subtitlul romanului meu ascunde o glumă amară. Dacă ești foarte foarte norocos ți se poate întâmpla să devii util în țara de destinație, și atunci ai câștigat respectul noilor tăi compatrioți.
MINUTUL DE HOLLYWOOD cu Tudor Petruț, despre muzică și voie bună
Câștigi și propriul tău respect, pentru că reușești pe baza unei alegeri. Ai ales să riști și ai câștigat, iar acest câștig vine cu marele premiu al supraviețuirii. Faptul că ești respectat ca profesionist poate înclina mult balanța în favoarea lumii noi. Dar cum poți fi fericit atunci când vezi că societatea de unde ai plecat nu-și găsește o atmosferă de echilibru și de împlinire? Cum poți tu să te consideri fericit când vezi că în urma ta a rămas o lume care nu se mai regăsește. Te gândești mereu că ai fi putut face mai mult bine acolo, în loc să pleci. E o tensiune aici greu de redus și imposibil de soluționat.
Natalia Ghilașcu: Ați avut o serie de întâlniri și ați susținut o serie de prezentări în Romania. Care au fost cele mai interesante sau, eventual, cele mai neobișnuite reacții din partea publicului?
Bogdan Suceavă: Am avut lansări în București, Cluj-Napoca, Iași, Ploiești, Brașov și Târgoviște. Au fost multe episoade care mi-au plăcut foarte mult. M-a impresionat mult întâlnirea cu elevii clubului Alecart, îndrumat de Emil și Nicoleta Munteanu. O relatare a întâlnirii este aici: https://alecart.ro/bogdan-suceava-avalon/ Am întâlnit acolo elevi care gândesc ca mine, care au o viziune foarte similară cu a mea. Mă gândesc în principal la Andrada Strugaru, intervenția ei poate fi citită aici: https://alecart.ro/cartile-anului-2018/
Tot la Iași a fost o lansare foarte interesantă cu elevele Ioana Andrada Hrib și Catinca Zamfir, alături de criticul Bogdan Crețu, în librăria de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iași. A fost cea mai vie și mai interesantă dezbatere despre rostul educației universitare la care am luat parte vreodată, iar întrebările au fost puse de Andrada și Catinca. Ar trebui să dăm mai multă putere celor tineri, cel puțin puterea de a pune ei întrebările.
Angela și Richard Stewart ne vorbesc despre arta de a conduce un Ferrari
La Cluj-Napoca am ascultat părerile unor studenți de la Universitatea Babeș-Bolyai, Maria Chiorean și Mihnea Bâlici, alături de profesorul Doru Pop. Maria și Mihnea sunt niște extroardinari profesioniști ai literaturii, sunt convins că vom mai auzi de ei. Prima lansare bucureșteană a fost la librăria Humanitas de la Cișmigiu, alături de Florin Iaru și de trei eleve de excepție de la Colegiul Național „Gh. Șincai“, Ioana Rădulescu, Bianca Rusu și Mădălina Șerban.
Acestea au fost primele lansări, cele din noiembrie, și fiecare dintre ele m-au convins cât de lucizi și de maturi sunt unii dintre tinerii educați în România azi. Sunt în România tineri care citesc, oameni inteligenți și de o excelentă calitate etică și intelectuală. Mi-aș dori ca viitorul să le ofere la fel de multe șanse de a-și alege singuri drumul câte am avut și eu. La Brașov am avut parte de găzduirea excelentă a librăriei „Șt. O. Iosif“, unde romanul meu a fost discutat de Ioan Șerbu și Adrian Lăcătuș.
La Ploiești am dialogat cu Dan Gulea la librăria Humanitas, iar la Târgoviște am discutat cu Tiberiu Niță la librăria Fragilistic. Am menționat toate aceste detalii pentru că, deși scris în California, romanul aceasta nu are destinul unui manuscris al unui exilat. Nu e un text scris departe și care are parte de un contact limitat cu publicul. Trăim altfel de vremuri, cartea ajunge la cei pentru care a fost scrisă. Am scris-o pentru tinerii din România de azi și, în timp, sper ca acest text să-și dovedească utilitatea și să inspire.
Călătoria românului bancher de la Wall Street spre inteligența artificială de la Stanford
Natalia Ghilașcu: De 23 de ani vă aflați în mediul academic american, unde predau mulți alți români. la prestigioase universități din SUA. Relația și abordarea pe care o aveți cu studenții dvs ar fi aceeași dacă ați fi predat în România?
Bogdan Suceavă: Probabil că nu, pentru că, inevitabil, sala de curs reflectă atmosfera din societate. Chiar dacă predai matematică sau o altă disciplină academică, motivația de a studia acel conținut vine din societate. E imposibil să izolezi actul academic de ceea ce se petrece în stradă. Am avut studenți care au ajuns după absolvire la Harvard sau Caltech, am avut studenți angajați de Jet Propulsion Laboratories sau de Boeing și care au studiat geometrie diferențială cu mine. Nu știu dacă studenții pentru care aș fi predat în România ar fi avut ca motivație de a studia asemenea ocazii profesionale. Motivația actului academic e foarte importantă și vine, în mare parte, și din întrebarea: cât de serioasă e societatea în care studiez?
Natalia Ghilașcu: Cum e să fii profesor în California, este cu mult diferit decât dacă ați preda în alte țări?
Bogdan Suceavă: Cred că da, e o comunicare mai directă, și există o eleganță a discursului direct care duce la eficiență. Sau poate mă simt eu foarte bine în locul unde am ajuns. Stilul acesta de comunicare mi se potrivește foarte bine. Apoi mai e și calitatea extraordinară a studenților cu care am lucrat. Aș aminti aici câteva nume. Isabel Serrano este acum doctorandă la UC Berkeley, am scris cu ea trei lucrări, dintre care una a apărut în Notices of the American Mathematical Society.
Charles Conley e un rezolvitor de probleme absolut excepțional, acum doctorand la UC Riverside; am scris împreună o lucrare. Cu James Shade am scris împreună tot o lucrare, când el avea 18 ani; acum e doctorand la UC Irvine. Dintre studenții care mi-au fost coautori, cu Lucy Odom am scris cele mai multe lucrări, șase. Am avut parte de colaborări superbe cu studenții născuți și crescuți în California, și cred că din punctul acesta de vedere am fost norocos. California te invită la muncă utilă și frumoasă, totul e să-ți deschizi inima și să interacționezi sincer cu lumea din jurul tău.
Descarcă ediția online a revistei HORA in America din ianuarie aici.
Pentru a fi la curent cu afacerile comunității de moldoveni din SUA și alte noutăți despre românii talentați din SUA, abonează-te chiar azi la revista HORA in America! Poți primi revista tipărită și acasă. Nu pierde nicio ediție importantă!
