Dumitru Vicol este un tânăr ambițios care caută perfecțiunea în tot ce face. Plin de inspirație și dorința de a vedea Republica Moldova o țară de succes, este inițiatorul mai multor idei care ar conecta cetățenii din diasporă la nevoile societății moldovenești. Într-un interviu pentru Moldova Times, Dumitru speră că la viitoarea întrunire a diasporei de la Veneția, cetățenii moldoveni să poată simți pe propria piele schimbările care vor fi promovate prin această platformă.
Natalia Ghilașcu: Fiind economist școlit la Paris School of Economics și London School of Economics, ai activat ultimii cinci ani în cercetare economică și strategie în mai multe instituții financiare precum Societe Generale Lyxor Asset Management și UniCredit. Cum vei valorifica această experiență internațională în domeniul financiar?
Dumitru Vicol: Pe plan profesional, faptul că am reușit să învăț și să activez în diferite țări, reprezintă un atu pentru cariera mea de economist. Într-o eră a digitalizarii unde nu există frontiere este crucial să ai abilitatea de a interacționa cu persoane din diverse culturi.
Pe plan personal, de câțiva ani buni, sunt implicat în diverse proiecte de natură economică în Moldova. Împreună cu alți colegi din diasporă, precum Viorel Roscovan, am scris studii economice despre diaspora bonds, crowdfunding, efectele migrațieii asupra economiei și altele. În pus, am și contribuit la diverse schițe cu acțiuni economice ce ar trebui să întreprindă autoritățile pentru a îmbunătăți competivitatea țării.
După ani buni de note de poziție și studii economice pe teme de atragere a economiilor migranților, o viziune s-a materializat în prima platformă de crowdfunding din Moldova, Guvern24. Acum îmi focusez toată expertiza în dezvoltarea acestei platforme, împreuna cu co-fondatorii Elena Zgardan și Viorel Roșcovan.
Natalia Ghilașcu: Cum compari studiile economice pe care le-ai făcut la ASEM și cele care le-ai urmat ulterior în Franța și Marea Britanie? Ai fi eventual interesat să îmbunătățești programele de educație economice din Moldova?
Dumitru Vicol: Studiile la ASEM mi s-au părut calitative pentru nivelul salariilor profesorilor, condițiile laboratoarelor și bugetul mic pentru conferințe. Sunt sigur că calitatea ar crește considerabil dacă ASEM ar fi avut parte de o finanțare mai solidă. Respectiv, este dificil să ofer același grad de comparabilitate între ASEM și două din cele mai buni școli de economie din lume la care am învățat eu (Paris School of Economics și London School of Economics).
Taxa mare sau chiar exorbitantă pentru un moldovean de la London School of Economics, justifică și calitatea înaltă a studiilor, pentru că profesorii și studenții au toate instrumentele necesare pentru a-și maximiza capacitatea de a studia și înțelege un fenomen economic. Dupa ce cumulez mai multă experiență profesională, mi-aș dori să colaborez mai intens cu ASEM printr-un program de schimb de experiențe, idei și poate, eventual, să predau pentru o perioadă scurtă de timp sau să scriu o lucrare cu un cercetator de la ASEM.
Natalia Ghilașcu: Care au fost impedimentele pe care le simte un tânăr moldovean față de un cetățean european care absolvește aceleași școli economice prestigioase atunci când te angajezi la poziții de economist sau strategist în băncile locale?
Dumitru Vicol: Pentru a nu generaliza, pot expune părerea doar din perspectiva experienței personale. Consider că există o tentă slabă de discriminare prin faptul că, oricum, se preferă angajarea unui cetățean local, sau care are o conexiune pe linie de naționalitate cu angajatorul. Dacă doi candidați la un post de muncă au aceleași abilități, atunci, probabil, angajatorul va angaja fie candidatul local sau de aceeași naționalitate cu angajatorul.
Respectiv, lipsa unui bazin larg de șefi de origine română sau din R. Moldova ne pune într-o anumită dificultate, comparativ cu alte națiuni din Europa. Totuși, aș dori să accentuez că această tentă de selectare a candidaților pe criteriu de naționalitate e foarte slabă și se observă doar dacă candidații sunt comparabili pentru că dacă un candidat este net superior celorlalți, atunci naționalitatea nu contează. Angajatorii din Marea Britanie sunt interesați, în mare parte, de productivitatea angajatului, și nu de naționalitate.
Natalia Ghilașcu: Ce te-a determinat să alegi o carieră în sistemul bancar și unde te vezi în următorii 5 ani?
Dumitru Vicol: Am dorit să urmez doctoratul la Paris School of Economics și, din simplă curiozitate să aflu cum funcționeaza băncile internaționale, am aplicat la câteva stagii. După prima mea experiență în bancă, am înțeles că doresc să fac cercetare economică pe piețele financiare într-o instituție bancară, deci eu am ales o cale de mijloc între cercetarea academică si cea de bancher. Specialitatea mea este cercetarea economică pe țările emergente, inclusiv Europa Centrală și de Est, și ma ambiționez să mă angajez într-un fond de investiții unde să gestionez un portfofoliu de investiții în țările emergente. Pe termen lung, mi-aș dori să creez fondul propriu.
Natalia Ghilașcu: Ești un membru foarte activ în diasporă, care își dorește să aducă o schimbare pentru Republica Moldova. Ai fost co-fondatorul asociației studenților moldoveni din Franța „Jeunes Moldaves”, iar din Londra, ai fost unul dintre porta-voce a moldovenilor care a chemat Guvernul în judecată pentru lipsa buletinelor de vot. Cum îți alimentezi acest activism civic?
Dumitru Vicol: Activismul meu civic are rădăcini încă din adolescență și s-a maturizat pe parcurs. Trăind peste hotare și studiind economia, am realizat că nu-mi doresc ca Moldova să fie considerată una dintre “țările falimentare”. Chiar dacă am plecat de acasa, am un atașament deosebit de tot ce ține de “moldovenesc” și încerc în limita abilităților și capacităților mele să contribui la evitarea catalogării Moldovei de “failed state”.
Natalia Ghilașcu: La moment ești implicat activ în proiectele diasporei și unul dintre inițiatiorii echipei de organizatori a Offline-ului “Adoptă un Vot” de la Veneția, o întrunire a cetățenilor moldoveni de peste hotarele țării, care doresc să aducă o schimbare pentru Republica Moldova. Care este motivația pesonală de a aduna peste 150 de participanți la acest eveniment și ce așteptări are echipa de organizare?
Dumitru Vicol: Suntem la etapa de dezvoltare a țării, unde o considerabilă parte a capitalului uman din R. Moldova este peste hotare. În plus, e momentul să depășim faza asocierii diasporei cu remitențele la o faza conceptual mai avansată, unde diaspora este asociată cu potențial uman nevalorificat. Iată această motivație de a identifica insulițe de activiști din imensul ocean de capital uman al diasporei m-a determinat să mă implic în Offline-ul “Adoptă un Vot”.
Echipa de organizare își pune obiectiv să faciliteze identificarea unui set de acțiuni sau proiecte realizabile, care să fie încadrate într-un plan de acțiuni pentru următorul an sau chiar doi. Astfel, acei peste 150 de activiști care vin la offline vor fi focusați pe implementarea unor acțiuni ce ar imbunătăți marginal viața celor de acasă sau din diasporă.
Natalia Ghilașcu: Cum vă gândiți să canalizați resursele diasporei în continuare? Vă gândiți să înființați și o Alianță a ONG-urilor sau a activiștilor din diasporă pentru a promova ideile mai eficient?
Dumitru Vicol: În primul rand, echipa de organizare este un amalgam din activiști din diasporă care, în mare parte, nu se cunosc între ei. Respectiv, primordial e să ne vedem cu toții la offline pentru a fortifica colaborarea noastră. In al doilea rând, consider că este prematur să schităm scenarii de auto-organizare înainte de offline. Acesta este un subiect care trebuie consultat cu toți participanții la offline, pentru a identifica modalitatea optimală de implementare a acțiunilor.
În al treilea rand, din perspectiva mea, este esențial să coagulam toate ideile bune într-un plan de acțiuni și să începem a le implementa, iar forma de organizare trebuie să fie doar un element secundar în cadrul procesului de implementare. Participanții la offline ar putea avea o altă viziune decât mine și astfel va fi necesar să discutăm și să o identificam împreună la Veneția.
Natalia Ghilașcu: Care, în opina ta, ar trebui să fie prioritățile diasporei cointeresate de dezvoltarea socio-economică a Republicii Moldova? Există suficientă interacțiune dintre membrii comunității Adoptă un Vot?
Dumitru Vicol: O parte a populației din R. Moldova nu “simt” diaspora. Respectiv, este și dificil de a convinge unii cetateni că valorile întâlnite peste hotare sunt acele valori care ar fi promotorul bunăstării societății. Din acest motiv, consider că diaspora ar trebui să fie focusată pe proiecte care ar ameliora marginal calitatea vieții celor din spațiul rural.
Atunci când o stradă este iluminată sau o școală este reparata din contribuțiile diasporei, atunci cetățenii rămași acasă ar putea să considere diaspora ca un factor catalizator de dezvoltare socio-economică și să adere la acel sistem de valori pe care-l promovăm noi.
Din păcate, la moment, diaspora e vazută de o parte din populație doar ca un factor care face agitație în timpul campaniei electorale și apoi dispare. Deci, e timpul sa acționăm și să fim vizibili și între campaniile electorale. Referitor la comunitatea “Adoptă un Vot”, aceasta este imensă după orice standard și consider că există interacțiune între membri, dar sunt sigur că încă există potențial de a intensifica aceste interacțiuni.
Natalia Ghilașcu: Acum doi ani, ai participat la un seminar “Diaspora economică pentru Moldova”, unde declarai că este o motivație patriotică și o pregătire pentru revenirea tinerilor specialiști acasă. În plus, ai fost și promotorul Galei Studenților Originari din Republica Moldova, doreai să conectezi talentele din diasporă cu funcționarii de stat la elaborarea politicilor publice. De atunci până acum, ce s-a schimbat în relațiile de colaborare cu BRD?
Dumitru Vicol: E adevărat ca am avut o colaborare fructuoasă cu echipa BRD și am implementat proiecte care sunt acum oferite ca exemple pentru alte comunități de migranți din lume. Din păcate, la un moment dat, relația mea cu BRD s-a deteriorat din cauza divergențelor de opinii. Până acum, eram axat că BRD reprezintă interesele diasporei și acționează ca un avocat, însă fiind o instituție de stat, această structură are limitări.
Spre exemplu, în cazul dosarului Diaspora vs R. Moldova, BRD nu a putut să acționeze ca un avocat al diasporei, din simplu motiv că face parte din instituțiile de stat. Iată că acest element conceptual, unde BRD apară interesele statului atunci când există un conflict între diasporă și Guvern, a deteriorat și mai mult relația mea cu BRD. Totuși, eu sunt adeptul că Diaspora are nevoie de BRD, ceea ce este contrar opiniei lansate de unii colegi de ai mei din Diaspora care promovează lichidarea BRD-ului. Eu sunt de părerea că probabil e nevoie să restructuram conceptul BRD-ului, dar nici într-un caz lichidarea acestuia.
Natalia Ghilașcu: Timpul liber îl dedici hobby-urilor: vioară, cărți și Taekwondo. Abilitățile tale creative pentru artă au fost cumva umbrite sau nu le-ai dat vreo importanță?
Dumitru Vicol: Probabil ca acest tango dintre arte frumoase și arte marțiale mi-a solidificat abilitățile de a fi flexibil în situații critice. Uneori, trebuie să lovesti dur ca în Taekwondo, iar uneori trebuie să tragi domol arcușul peste strune, astfel încât să genereze un sunet plăcut. Cu siguranță, pot zice că abiitățile mele în arte nu au rămas nicidecum umbrite. Păcat că nu mai am timp pentru ele, dar sper că la nuntă, cum se zice la moldoveni, să le pot pune în aplicare pe ambele.
Natalia Ghilașcu: Fiind specialist in finanțe și bănci, ce recomandari ai oferi experților bancari din Moldova in privința imbunătățirii serviciilor pentru clienți?!
Dumitru Vicol: În această eră a digitalizarii, majoritatea băncilor se focuseaza pe dezvoltarea aplicațiilor ce ar putea îmbunătăți experiența clienților când interacționeză cu transferurile de fonduri. Totusi, într-o țară unde îmbîtrânirea forței de muncă este un pericol iminent probabil că bancile ar trebui să se focuseze pe aplicații care ar întelege necesitățile clienților la varsta de pensionare și să ofere soluții pentru a-și atinge obiectivele de a asigura un venit decent la pensionare. O astfel de abordare pe termen lung, probabil, că ar fi una mai strategică.
Vă mulțumim!
Acest interviu a fost realizat cu susținerea Biroului pentru Relații cu Diaspora, în cadrul Programului Diaspora Engagement Hub, al proiectului ”Consolidarea cadrului instituțional al Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării”, implemetat în parteneriat cu OIM Moldova și finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Opiniile exprimate de autor nu sunt neapărat împărtășite de către fondator.
