După trei ani de studii și stagii la Universitatea Inholland din Amsterdam, Cătălina Catană găsește inspirație și inovație în tot ce ține de lumea antrepenoriatului, iar pe 11-12 martie pune pe roate un nou proiect ambițios și inovațional pentru Republica Moldova, “Farm Hack”.
Potrivit consultantului în inovoațiile din domeniul afacerilor, inovarea devine o necesitate nu doar pentru afaceri, dar și pentru guverne, sisteme și cetățeni. Este visătoare și nu caută răspunsuri convenționale, dar încearcă întotdeauna să gândească în afara granițelor previzibile.
Natalia Ghilașcu: Dragă Cătălina Catană, ați lansat un nou proiect în domeniul IT “Farm Hack”, prin care vă doriți să aduceți inovații în agricultură. Cum a parvenit această idee și cine sunt inițiatorii?
Cătălina Catană: Totul s-a încept când am lansat Co-Labs, un proiect prin care mi-am propus să încurajez dezvoltarea practicilor inovative și a businessului creativ în Republica Moldova. Odată ce am început să cercetez piața și să contactez persoane care credeam că ar fi interesate în acest domeniu, am gasit-o pe Oxana Greadcenco, stabilită tot in Amsterdam.
Discutând despre oportunitățile din țara noastră, ne-am gândit că ar fi interesant să organizăm un eveniment prin care am putea familiariza participanții cu metode inovative de a aborda orice problemă. Fiind ambele entuziasmate, trebuia să ne gandim și la o echipă, am ajuns la conlcuzia că am putea alege tema agricultura, ramura economică principală în Republica Moldova.
Natalia Ghilașcu: În Chișinău, pe 11-12 martie, doriți să invitați specialiști în IT, agricultori și antrepenori la o reuniune unde vor descoperi împreună oportunitățile tehnologiilor în agricultură. Se așteaptă și proiecte care vor putea fi continuate după eveniment?
Cătălina Catană: Evenimentul de pe 11-12 martie este organizat după principiul metodologiei lean startup, un proces de testare și validare a ipotezelor legate de probleme în agricultură, dar și de gradul în care soluțiile participanților vor satisface nevoile consumatorilor. Programul va fi intens și va presupune prezentări a trendurilor în agricultură, a tehnologiilor care afectează această ramură, dar accentul va fi pe workshopuri și activități interactive. Ca să avem un rezultat cât mai inovativ este esențial să avem echipe cât mai diverse (agricultori, antreprenori, specialiști IT, designeri, etc.) care au perspective și opinii diferite și care împreună pot veni cu soluții creative.
La sfârsitul celei de a doua zi, echipele își vor prezenta semi-prototipurile sub formă de pitch și sper că acesta va fi doar un punct de pornire spre lansarea propriilor afaceri. Ideea este de a le demonstra participanților că pentru a lansa o afacere, nu ai nevoie de foarte multe resurse și efort; cel mai important e să testezi și să validezi soluțiile. Cei interesați pot să se înscrie pe formular aici; iar din cauza locurilor limitate, vom alege participanții după motivația pe care o au.
Natalia Ghilașcu: Antreprenorii din agricultură, care vor deveni informați despre diferite trenduri și oportunități din IT, vor avea cel mai mult de câștigat de pe urma acestui eveniment. De ce ați ales domeniul agricultura?
Cătălina Catană: Agricultura este ramura principală în economia Republicii Moldova și considerând inovațiile, tehnologiile și trendurile din alte țări, ne-am gândit că ar fi interesant și folositor să abordam anume aceasta temă. Tot am mai făcut cercetări, am intervievat câțiva antreprenori care au afaceri în domeniu și am înțeles că deschiderea unei afaceri poate fi un proces foarte complicat și lung. De accea, am ajuns la concluzia că dezvoltarea capacității gândirii “lean” ar putea soluționa această problemă.
Natalia Ghilașcu: Metoda de lucru aplicată la această reuniune, Lean Startup, are o bună recunoaștere în lumea afacerilor inovative, unde ideile de afaceri sunt prezentate pe scurt pentru a capta atenția potențialilor investitori. Se planifică ca și în Moldova ideile prezentate să fie susținute pe viitor?
Cătălina Catană: De multe ori, antreprenorii au o idee de afacere și se grăbesc să o aplice, cheltuind bani, timp și energie construind un produs sau serviciu nedorit de consumatori. Lean Startup, în schimb, accentuează validarea problemei și ideii înainte de crearea produsului: trebuie să știi de ce are nevoie consumatorul înainte de a-i oferi o soluție. Acest mod de lucru este foarte atractiv considerând că în timp foarte scurt, obții rezultate reale. După eveniment, vom încuraja echipele să aplice la diferite granturi pentru a primi sprijin în dezvoltarea conceptului.
Natalia Ghilașcu: Modelul de lucru pe care îl propuneți, ar fi unul ideal pentru autorități ca să stimuleze lucrul între echipele de IT, cu multe alte ramuri economice din Moldova, dar sunt rare astfel de inițiative. De ce?
Cătălina Catană: Într-adevar, acest model este foarte eficient și foarte potrivit pentru țara noastră, unde antreprenorii au puține resurse de a-și începe afacerea. Cred că la noi lumea, de obicei, nu se informează de trenduri în IT, pentru că are impresia greșită că o să dea peste niște algoritmi și formule foarte complicate. Nu trebuie să fii expert IT și să ai o diplomă în domeniu pentru a înțelege conceptul din spatele tehnologiei și oportunitățile pe care le deschide în multe alte ramuri. Dezvoltarea rapida a tehnologiilor și aplicațiile acestora deschid oportunitaăți enorme pentru restructurarea întregii economii și societăți.
Natalia Ghilașcu: În ce mod proiectele inovative în agricultură ar stimula și ar dezvolta acest segment, care, în concepția multor proprietari, se lucrează la greu cu brațele și depun mult efort fizic pentru a-și realiza produsele?
Cătălina Catană: Cred că mai există o asociere gresită între inovații și tehnologii moderne sau cu un moment de Eureka. Inovațiile, însă, reprezintă în linii generale îmbunătățirea statutului quo, fie că este vorba de un produs, serviciu sau proces. Respectiv, scopul nostru este de a stimula participanții să gândească dincolo de limitele a ceea ce este “posibil”; prin explorarea diferitor opțiuni și colaborarea este posibilă, găsirea unor soluții neașteptate, mai simple decât s-ar crede la început, dar care pot influența considerabil productivitatea și eficiența în agricultură.
Natalia Ghilașcu: Cunoașteți câte ÎMM din Moldova, comparativ cu cele din Amsterdam, aplică deja noile tehnologii avansate pentru a-și stimula vânzările și dezvoltarea produselor?
Diferența cea mai mare între Republica Moldova și Olanda nu constă în numărul tehnologiilor avansate, dar mai degrabă în receptivitatea față de noile metode de gândire și abordare a problemelor. Din interviurile pe care le-am avut cu cațiva agricultori și antreprenori, am înțeles că moldovenii sunt la curent cu tehnologiile avansate și încearcă să le aplice în propriile afaceri, însă problema cea mare este în faptul că oamenii încă nu sunt deschiși să colaboreze, să-și împărtășească cunoștințele și expertiza.
Natalia Ghilașcu: Ce modele de proiecte inovative v-au impresionat cel mai mult în Amsterdam și alte state europene și care ar merita să fie aduse și în Moldova?
Cătălina Catană: Dorința oamenilor de a colabora și de a crea ceva împreună, problema de care vorbeam mai sus. Nu este o colaborare doar între agricultori, dar o cooperare între mai multe ramuri: spre exemplu, compania Philips folosește iluminarea LED pentru a crește fructe și legume fără lumină solară. Un alt trend este vertical farming (agricultura verticala) care permite creșterea unor produse în straturi suprapuse vertical (potrivit oraselor aglomerate).
Aceste metode permit creșterea produselor fără influența condițiilor meteo. Ceea ce ține de aplicațiile IT, agricultura de precizie (precision farming) este în continuă creștere. Aceasta folosește diferiți senzori pentru a colecta infromația despre umiditatea solului, prezența nutrienților și starea recoltei; avantajul constă în lucrul mai eficient, nu mai anevoios.
Natalia Ghilașcu: Ați format comunitatea Co-Labs cu scopul de a aduce împreună freelanceri, startupuri, investori și vizionari dornici de a-și începe propria afacere, pentru a colabora și a conlucra la dezvoltarea sectorului creativ din Moldova. Care sunt rezultatele la care vă așteptați de la această inițiativă?
Cătălina Catană: Sper că prin organizarea diferitor evenimente și aplicarea diferitor workshopuri și traininguri, voi inspira tinerii și nu numai, să gândească inovativ, să nu-și limiteze creativitatea și posibilitățile. Prin crearea unei comunități de oameni cu experiențe și cunoștințe diverse este posibilă colaborarea eficientă la soluționarea unor probleme complexe. Sper să pot motiva alți tineri interesați de inovații și antreprenoriat să-și înceapă afacerile și proiectele în contextul țării noastre, să creeze o schimbare pozitivă acasă.
Natalia Ghilașcu: Credeți că Moldova este un teren fertil pentru a se promova noile proiecte online și inovațiile IT în serviciile de bază, transport, spitale, școli, în afară de sectorul de afaceri?
Cătălina Catană: Cred că există oportunități mari în acest sens, pentru că tot mai mulți înțeleg importanța inovațiilor și sunt mai deschiși să afle mai multe despre aplicațiile acestora în afaceri, dar și în serviciile de bază. Trecerea la sfera online deschide noi posibilități în ceea ce privește inițierea diverselor proiecte: tot de ce ai nevoie este conexiune la Internet și un mesaj convingător.
Natalia Ghilașcu: Sunteți parte a programului de Business Internațional și Inovații de la Universitatea Inholland din Amsterdam, Olanda, iar mai apoi ați reușit să faceți o stagiere la o companie din Londra. Care au fost cele mai valorase experiențe din acest program?
Cătălina Catană: Din ambele experințe, am ajuns la concluzia că inovarea devine o necesitate nu doar pentru afaceri, dar și pentru guverne, sisteme și indivizi. Înainte nu conștientizam cât de repede se schimbă tot și cât de important este să fim flexibili și receptivi acestor schimbari.
Mediul afacerilor ia o alta cotitură. Dacă până acum accentul era pe competitie, obținerea profitului și creșterea volumului producției, tot mai mulți văd colaborarea și conlucrarea ca pe o soluție la diferite probleme politice și economice. Antrepenoriatul devine asociat cu îmbunătățirea statului quo și crearea unui impact pozitiv la nivel economic, social și de mediu. Sper că prin evenimentul din martie, dar și proiectul Co-Labs voi reusi să implementez aceste trenduri și la noi în țară.
Natalia Ghilașcu
Acest reportaj a fost realizat cu susținerea Biroului pentru Relații cu Diaspora, în cadrul Programului Diaspora Engagement Hub, al proiectului ”Consolidarea cadrului instituțional al Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării”, implemetat în parteneriat cu OIM Moldova și finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Opiniile exprimate de autor nu sunt neapărat împărtășite de către fondator.
