De zece ani, cercetătoarea Ala Marin s-a stabilit cu traiul în Quebec, unde și-a continuat studiile de doctorat în domeniul bioeticii. Astăzi activează în calitate de consilier în etica clinică și organizațională într-un Centru integrat de sănătate și servicii sociale (CISSS Chaudière-Appalaches). In paralel, predă antropologia la Universitatea din Sherbrooke. Este interesată să împărtășească experiența și cunoștințele cu foștii colegi de la Universitatea «Nicolae Testemitanu».
Natalia Ghilașcu: Stimată Ana Marin, ați decis să transferați în Moldova cunoștințele și experiența de lucru din Canada în ceea ce privește domeniul de cercetare și etică clinică. în ce constă această colaborare?!
Ana Marin: Acest proiect se situază în domeniul bioeticii, în special în etica cercetării și în etica clinica. E vorba de domenii care își au apariția în America de Nord și care s-au dezvoltat în special sub forma de comitete de etică.
În Republica Moldova există două comitete de etică a cercetarii (comitetul national de etică si comitetul de etică a cercetării) și în majoritatea spitalelor, din câte știu, sunt înregistrate comitete de etică clinica. Scopul proiectului este împărtășirea experienței și cunoștințelor acumulate în Canada, în etica carcetării și etica clinică cu colegii din Moldova.
Planificăm training-uri pentru membrii comitetelor de etică a cercetarii din Moldova și pentru cercetatori USMF «N Testemitanu», dorim să colaborăm în pregatirea unui workshop în bioetică cu debutarea unei colaborări cu Departamentul de antropologie (USM) în domeniul antropologiei sănătății și eticii. Ne dorim să transferăm cunoștințele și experienta canadiană în ceea ce privește puterea de negociere cu marii promotori de cercetare internațională.
Natalia Ghilașcu: De ce ați decis să realizați această initiativa?
Ala Marin: Formarea mea de bază și interesul pentru domeniul bioeticii a fost dezvoltat de la Catedra de bioetica de la USMF “Nicolae Testemitțanu”. Datorită colegilor de la această catedra, am putut alege acest domeniu de activitate profesională în viață și le sint recunoscatoare.
In plus, din propria experiență, am constatat că ceea ce e important în domeniul eticii cercetarii și al eticii clinice este formarea continuă a membrilor comitetelor de etică dar și al cecercetătorilor. O formă recunoscută de formare continuă este schimbul de experiență. Subiectele au fost decise cu colegii de la Chișinău, pentru ca aceștia să poată răspunde unor necesități locale.
Natalia Ghilașcu: Cum apreciați voluntariatul, inițiativele similare în țara de resedință din Canada?
Ala Marin: In provincia Québec, societatea civilă e foarte activă. Multe se fac la presiunile societății civile și prin participarea acesteia. În acest context, voluntariatul contează foarte mult. De exemplu, în spitale și alte centre publice de sănătate, există asociații de binevoli care aduc un suport non neglijabil la activitățile instituțiilor. Acestea sunt persoane pensionate, dar și persoane care pot să-și permită, în afara orelor de muncă, sa ofere din timpul lor pentru o cauză importantă.
De multe ori, activitățile de voluntariat permit acestor persoane să cunoască domenii de activitate și să-și îmbogățească expertiza în aceste domenii. In plus, benevolatul este valorizat in societate. Alt tip de benevolat este participarea la diferite evenimente caritative pentru fondatii, participare deseori axata pe evenimente sportive.
Natalia Ghilașcu: Credeți că în Moldova diaspora ar trebui să contribuie mai mult cu resursele de care dispune pentru a contribui la dezvoltarea Moldovei, ce sugestii aveți în acest sens?
Ala Marin: Trebuie create condiții care să permită Diasporei să participe. Ceea ce propune programul Diaspora Engagement Hub e foarte interesant. Mi s-ar parea interesant să avem o informație bine stabilită referitoare la alte posibilități de finanțare (organisme internațianale, gen UNESCO, ONU, sau fondatii, ca Gates) și un support pentru a pregăti și prezenta proiecte în beneficiul Moldovei.
Eu am colaborat la obținerea unei finanțări de la Agence Universitaire de la Francophonie pentru departamentul de antropologie de la USM. A fost posibil pentru că cunoșteam această agenție și modalitatile de finanțare. Aș vrea să aduc și alte proiecte pentru Moldova, dar îmi lipsesc informații despre posibilitățile de finanțare.
Natalia Ghilașcu: De cât timp sunteți plecată și de ce ați ales Canada?
Ala Marin: Locuesc in Canada din 2005. Am venit aici pentru studii, doctorat în antropologie, după un an de master la Școala doctorală în științe sociale de pe lângă Universitatea București, cu o bursă de la Agence Universitaire de la Francophonie. Am ales Canada, în special Universitatea Laval, pentru că era posibil să continuu să activez în domeniul care mă interesa, adică antropologia bioeticii.
În plus, încă de la Facultate (Filosofie, USM) profesoara noastra de franceză, D-na Vârlan, a reușit să ne trezească interesul pentru provincia Québec, unde se mai vorbește franceza în pofida faptului că e înconjurată de teritorii anglofone. Ajunsă aici, am apreciat foarte mult climatul social și mai ales egaliatatea gender, care nu e perfectă, dar e foarte avansată comparativ cu alte țări.
Dupa doctorat, activez în domeniul eticii si al antropologiei. Am lucrat în calitate de coordonator și de președinte al comitetului de etică a cercetarii de pe lângă Centrul hospitalier universitar din Québec (CHU de Québec – Université Laval).
Natalia Ghilașcu: Ce ați întreprinde pentru a motiva implicarea mai activă a moldovenilor din diasporă, în cadrul implimentarii proiectelor lansate în diverse domenii?
Ala Marin: Cred că difuzarea proiectelor și o publicare a rezultatelor ar fi binevenite. Probabil o demistificare a ceea ce însemnă un proiect, cum se elaborează, care sunt elementele cheie. Am impresia că pentru mulți e ceva necunoscut și dificil de realizat, deși după părerea mea, au competențele necesare.
Vă mulțumim și vă urăm succese!
Acest interviu a fost realizat cu susținerea Biroului pentru Relații cu Diaspora, în cadrul Programului Diaspora Engagement Hub, al proiectului ”Consolidarea cadrului instituțional al Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării”, implemetat în parteneriat cu OIM Moldova și finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Opiniile exprimate de autor nu sunt neapărat împărtășite de către fondator.
