98 la sută dintre pensionari din Moldova au o pensie medie sub nivelul minimului de existenţă

1448
foto: Radio Europa Liberă
foto: Radio Europa Liberă

98 la sută dintre pensionari au o pensie medie subnivelul minimului de existenţă. În anul trecut nu s-au înregistrat evoluţii în sfera respectării drepturilor omului în Republica Moldova, se constată în Raportul anual cu privire la respectarea drepturilor omului în ţara noastră în anul 2015 al Oficiului Avocatului Poporului.

Concluziile Raportului au fost făcute publice în cadrul unei întruniri care a avut loc pe 29 martie curent, cu participarea reprezentanţilor societăţii civile, partenerilor internaţionali şi autorităţilor din domeniu.

În Raportul Oficiului Avocatului Poporului se menţionează căîn anul 2015,  puterea de cumpărare a veniturilor din salarii ale populației a scăzut cu 6,7%, preţurile şi tarifele la mărfurile de consum şi servicii s-au majorat în medie de 3 ori comparativ cu anul 2014, iar preţurile la servicii (servicii comunal-locative, apă potabilă şi canalizare, energie electrică şi gaze naturale) au crescut de circa 7 ori.

Mărimea pensiilor de dizabilitate este subnivelul minimului de existență, extrem de mici sunt şi alocațiile sociale de stat. De fapt, toate plățile sociale însumate, de care poate beneficia o persoană cu dizabilități, nu acoperă minimul de existență stabilit de Biroul Național de Statistică.

Astfel, majoritatea persoanelor cu dizabilități trăiesc în sărăcie.  98 la sută dintre pensionari au o pensie medie subnivelul minimului de existenţă, cuantumul minimului de existență stabilit pentru pensionari pentru limită de vîrstă  fiind de 1444,6 lei.

Cuantumul salariului minim pe țară în mărime de 1000 lei este mult subnivelul  minimului de existență, a cărui mărime a constituit în semestrul I al anului 2015 – 1823,9 lei în medie pe lună  pentru o persoană aptă de muncă.

Economia informală și munca nedeclarată rămîn a fi printre problemele majore care afectează piața forței de muncă și sistemul de securitate socială în Republica Moldova.

Încălcări alarmante ale dreptului la ocrotirea sănătății sunt comise din cauza problemelor de sistem legate de acoperirea cu fonduri din cadrul asigurărilor obligatorii de asistență medicală; în procedura de examinare a petițiilor și erorilor medicale; în desfășurarea procedurii de acreditare în sănătate și de atestare a medicilor şi farmaciştilor; în respectarea de către lucrătorii medicali a dreptului la viața privată a pacienților; în eficiența sistemului existent de control și profilaxie a tuberculozei, în măsurile insuficiente de ocrotire a sănătății reproducerii și sănătății sexuale.

Oficiul Avocatului Poporului constată un grad scăzut de receptivitate  a Ministerului Sănătăţii față de recomandările ombudsmanului, în special, referitor la cazurile examinate.

Sistemul ocrotirii sănătăţii este corupt, fenomenul în cauză, la nivel de ţară  devenind un obstacol major în asigurarea respectării drepturilor omului.

În anul 2015, reforma în justiţie a stagnat, nu au fost realizate toate acţiunile  prevăzute în Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei, nu a fost adoptată în ansamblu Legea cu privire la Procuratură. Pe acest fondal percepţia generală despre sistemul judecătoresc în Moldova este una nefavorabilă.

Conform rezultatelor Barometrului Opiniei Publice realizat în noiembrie 2015, se constată o descreştere dramatică a  încrederii cetăţenilor în justiţie. În noiembrie 2015 doar 12 la sută din respondenți au spus că au încredere în justiţie, faţă de 25% în noiembrie 2010. Astfel, chiar dacă Strategia de reformare a sectorului justiţiei a început a fi implementată în anul 2011 și sînt vizibile anumite îmbunătățiri,  actul de justiţie nu este perceput de cetăţeni ca fiind unul eficient şi calitativ, fapt recunoscut și de ministrul Justiției.

Anul 2015 a fost unul nefavorabil şi pentru libertatea presei din Republica Moldova. În anul trecut s-a încercat promovarea unor iniţiative legislative, care ar fi condus la  limitarea libertăţii de exprimare. S-a renunţat la acestea doar ca urmare a reacţiei ferme a comunităţii media şi a partenerilor de dezvoltare. În anul de referinţă au fost tot mai accentuat resimţite problemele ce ţin de concentrarea mass-mediei în mîinile unor persoane şi monopolizarea presei.

Studiile efectuate de Asociaţia Presei Independente  şi Consiliul Coordonator al Audiovizualului au constatat numeroase nereguli în oglindirea de către mass-media a campaniei electorale pentru alegerile locale, care au avut loc pe 14 iunie 2015, cînd  instituţii media cu acoperire naţională au făcut partizanat politic vădit în favoarea adevăraţilor proprietari ai acestora – politicieni sau oameni de afaceri apropiaţi partidelor politice.

Privitor la respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană și în zona de securitate, în Raport se menţioneazărelele tratamente în locurile de detenție, încălcarea sistemică a dreptului la educație, a dreptului la proprietate, a libertății circulației sunt doar cîteva din  problemele care afectează persoanele care domiciliază în regiune și în zona cu regim sporit de securitate.

Pe fundalul vulnerabilităţii  cetăţenilor care locuiesc în localităţile din stînga Nistrului şi localităţile limitrofe în faţa riscului de nu a fi persecutaţi sau de nu a prejudicia procesul de negocieri, Oficiul Avocatului Poporului alege metoda optimă pentru soluţionarea fiecărei probleme în parte. Nu fiecare caz ajuns în atenția Avocatului Poporului însă poate fi soluționat.

În anul 2015 la Oficiul Avocatului Poporului au fost înregistrate 12 plîngeri privind pretinse acte de tortură şi în 161 de petiţii s-au invocat condiţii neadecvate de detenţie. Comparativ cu anii precedenţi, a scăzut numărul plîngerilor pentru acte de tortură şi au crescut cele pe motiv de condiţii neadecvate în penitenciare. De altfel, în anul 2015 s-a redus uşor numărul de sesizări şi în organele procuraturii în care s-a invocat aplicarea relelor tratamente: cu 30 sesizări mai puţine în comparaţie cu anul 2014, ceea ce constituie cel mai scăzut  nivel din perioada 2009 – 2013.

Situaţia la capitolul condiţii de detenţie din penitenciarele din ţară NU  s-a îmbunătăţit. Mai mult, în prezent, condiţiile de detenţie din închisori ating nivelul minim de severitate necesară pentru a constitui tratament inuman și degradant. În ultimi ani se atestă o dinamică de creștere a populației penitenciarelor, fiind necesare eforturi conjugate pentru reducerea numărului de deținuți.

Problema suprapopulării instituţiilor penitenciare este una de sistem, la fel ca şi  condițiile precare de igienă, calitatea și cantitatea insuficiente a alimentelor, lipsa de îngrijiri medicale adecvate. E de notat că în 4 condamnări ale autorităţilor pentru rele tratamente, condiţii inumane şi degradante, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a făcut trimitere la rapoartele Instituţiei Ombudsmanului.

Criza economică a generat sistarea, din iulie 2015, a finanțării investițiilor capitale, fiind imposibilă dezvoltarea infrastructurii în locurile privative de libertate conform standardelor, inclusiv elaborarea și implementarea planurilor de construcție/reconstrucție a sediilor, potrivit politicilor adoptate.

Totodată, în anului 2015 au fost înregistrate  progrese importante în domeniul respectării drepturilor copilului pe majoritatea segmentelor care s-au aflat în vizorul Avocatului Poporului. E vorba de crearea unor noi mecanisme legale şi instituţionale, însă implementarea acestora este defectuoasa din lipsa suportului bugetar necesar, pregătirea insuficientă a personalului şi cultura juridică redusă a cetăţenilor.

Comments

comments