O minte ageră a unei românce a străbătut în cei 30 de ani de carieră, miliardele de cifre posibile din lume, ca să ajute tinerii să prevină dezastrele cu ajutorul matematicii.  Discutăm în această ediție cu Suzy Manuela Prajea, una dintre puținele femei românce, expertă în inovații la Microsoft, relatează HORA in America. 

Suzy Manuela Prajea

Suzy Manuela a cutreierat lumea matematicii în diverse țări, iar azi se bucură de un premiu global în inovații, concurs care s-a desfășurat în ultimii doi ani în India. Este finalistă în topul celor 50 cei mai buni profesori din lume și a concurat pentru Premiul Global al Profesorilor în 2015, de atunci a devenit și Ambasadoare a Fundației pentru Profesori Varkery în Marea Britanie.

Suzy Manuela Prajea este doctor în matematică și a obținut premiul Claes Nobel Educator din SUA. Cercetările sale de la Academia Spațială pentru Educație Honeywell, SUA i-a deschis multe porți la cele mai prestigioase companii americane. Aspirațiile și talentele Manuelei au fost recunoscute și de președintele României în 2004, care i-a oferit un premiu în educație, mai exact, s-a ales cu o Diplomă de Merit și de Excelență în Management. În ultimii cinci ani se ocupă de implementarea programului STEM în clasele de matematică, care integrează patru obiecte majore: știință, tehnologia, ingineria și matematică.

A început cariera de la profesoară de matematică în România, după ce a absolvit facultatea de matematică a Universității de Vest din Timișoara, apoi a devenit director la Colegiul Național Traian din Turnul Severin. Astăzi este lider în echipa câștigătoare PISA4U, un Program de Evaluare Internațională a Studenților la Paris, concurs care s-a desfășurat acum doi ani.

Irina VanPatten: Manuela, povestiți-ne cum ați ajuns în SUA?

Suzy Manuela Prajea: Așa a fost să fie de la Dumnezeu. Am fost decisă să plec din România, pentru că am avut niște experiențe neplăcute și întotdeauna m-am gândit la Statele Unite ca la un vis frumos. Am aplicat la Viza J-1 Cultural Exchange for Teachers (Schimb de Experiență Culturală pentru profesori) în februarie 2018 și tocmai în august am reușit să obțin viza. Am avut o serie de interviuri, apoi niște sarcini de împlinit, verificarea fiind foarte minuțioasă.

Organizația Participate recrutează profesori din toată lumea pentru a preda în Carolina de Nord, Carolina de Sud și în Virginia. Am trecut cu brio perioada de recrutare și toate interviurile cu directorii de școli din aceste zone, astfel, am obținut licența de predare în SUA. În final, am fost admisă chiar la primul interviu stabilit cu Monroe High School din Union County, nu departe de orașul Charlotte. Recrutarea mea a durat mai puțin timp decât a altora, pentru că toată viața am muncit în domeniu, cu un doctorat în matematică și un masterat în inginerie.

Irina VanPatten: De ce ați plecat din România?

Suzy Manuela Prajea: Adevărul este că experiențele mele de-a lungul timpului îmi demonstraseră că cei care ar fi trebuit să monitorizeze respectarea drepturilor și îndatoririlor noastre în școală nu erau dispuși să o facă. Înainte de plecarea mea, am făcut toate demersurile posibile, până am ajuns și la minister.

În aceste condiții, zdruncinată de un potențial viitor în care legea și autoritatea nu mai au puterea să te apere, pentru simplul motiv că nu sunt respectate, am decis să plec din oraș și din țară. Familiei mele i-am spus că nu mai am putere să-mi consum sufletul și potențialul în labirintul întunecos al căutărilor de soluții într-un sistem închis, opac și limitat.

Irina VanPatten: Acum când lucrați într-o școală din SUA, cum comparați sistemul de educație din România cu sistemul de educație într-o școală americană?

Suzy Manuela Prajea

Suzy Manuela Prajea: Păi, diferențele sunt destul de mari. Îmi amintesc cum era viața mea de profesor în România. Zece ani la rând, urmam aceeași programă, cu mici modificări. Intram în clasă și știam ce mă așteaptă: o tablă neagră cu cretă și un manual pe care-l știam pe de rost. Nu era absolut nimic de creat ceva nou în România. Deveneai un profesor admirabil, pentru că încercai să înfrumusețezi orele și să creezi o relație bună cu elevii, dar inovația didactică și design-ul orelor de curs erau aceleași.

Prima mea schimbare de mentalitate a fost în 2012, când am câștigat o bursă pentru profesorii de matematică, fizică și științe, cu ideea de a încuraja schimbarea metodelor de predare a acestor discipline. Erau primele valuri despre STEM pe baza resurselor spațiale de la NASA, de la Rocket Center din Huntsville, Alabama.

Când am venit înapoi în România, am început să implementez acest program, dar am simțit ostilitatea celor din sistem, pentru că mă vedeau ca o amenințare a liniștii și a unui sistem sigur, în care lucrau neprovocați. În România există o tendință de comoditate, adică să fii într-un sistem inert, care nu-și dorește schimbarea, fiindcă schimbarea înseamnă efort.

În comparație, activitatea unui profesor de școală generală în SUA se aseamănă mai mult cu activitatea unui profesor de facultate din România. Aici trebuie să creezi toată lecția, de la început până la sfârșit. Elevii nu utilizează manualele. Ai libertatea să implementezi ceea ce consideri că îi motivează pe elevi, totodată, urmărești ca și cursul din programul școlar să fie respectat. În SUA există o voință universală de a face lucrurile să funcționeze, unde fiecare își dă silința. Aici combin matematica cu problemele spațiale, medicina, sportul, telecomunicația, chiar și spionajul. Să implementezi așa ceva în România ar fi nevoie de voință, pe care nu am văzut-o.

Irina VanPatten: Spionajul? Asta-i o temă interesantă. Tell me more!

Suzy Manuela Prajea: Am atins subiectul spionajului în clasa mea de matematică, pentru a atrage atenția cât de utilă este matematica printr-un exemplu din viața reală. Spionajul, codarea și decodarea, FBI și CIA sunt chestii care-i fascinează pe elevi. De exemplu, inventez o misiune unde avem doi agenți ai FBI, care trebuie să-și trimită mesaje codate prin intermediul telefonului mobil. Unul dintre ei trimite un mesaj colegului care conține un număr de telefon, utilizând funcția codată. Sarcina elevilor este să-l ajute pe cel de-al doilea agent FBI să decodeze acest mesaj. Dar ăsta e primul pas.

A doua sarcină este să trimită mesajul: ”Fii atent, suspectul are armă asupra lui.” Nu poate fi trimis în text, trebuie să fie codat. Și atunci, utilizează cifrele pe baza trăsăturii telefonului mobil, căci fiecare cifră la celular are 3-4 litere. De exemplu, la cifra unu corespunde literele ”a, b, c”. La cifra doi corespunde ”d, e, f”. Deci, acum elevii îl ajută pe cel de-al doilea agent să decodeze mesajul, având la dispoziție aceleași cifre. În afara aplicării matematice, elevii își dezvoltă și vocabularul în limba engleză, și logica.

Hai la HORA in America!

Dincolo de tiparele unei noi reviste în SUA, "HORA in America", veți înțelege că această inițiativă este concepută exact pentru tine, și nu doar pentru că avem o comunitate de români talentați, dar și dornici să aducă schimbări în sistemul american. Abonează-te azi și simte pulsul Americii! Online – https://sowl.co/49TO1Tipar (prin posta) – https://sowl.co/RY5ZD

Posted by HORA in America on Sunday, October 28, 2018

Alt exemplu este când ei ajută un om de știință de la NASA să calculeze probabilitatea unei explozii solare, care s-ar produce într-un termen de 48 de ore în baza datelor și tabelelor furnizate de pe siturile NASA. Ei trebuie să calculeze cum să ajute omenirea să prevină un dezastru și să ia măsurile necesare.

Într-un alt exemplu, aveam studenți care dădeau la medicină  și ziceau că nu vor să învețe matematica pentru că o să fie doctori. Și atunci am găsit la Google niște înregistrări de date ale unor pacienți, statistica era prezentată sub forma unei diagrame. De acolo, ajungeam la niște grafice de funcții, în bază acestora reușeam să oferim un diagnostic.

Vă descriu un alt exemplu mai avansat: cum oprim o epidemie? Lucrăm cu date de intrare despre un virus care se răspândește. Avem niște înregistrări ca să putem modela matematic fenomenul, adică cum se dezvoltă, și ajungem la o ecuație diferențială. După aceea, ajungem să învățăm unde să acționăm și în ce moment să interpretăm acea ecuație, așa încât să micșorăm efectele de răspândire a bolii. Toate acestea se datorează matematicii. O chestie foarte interesantă, care le-a plăcut.

Descoperă ce aspirații au românii ingineri de la Google

Sigur că este puțin în afara programei, îți trebuie timp ca să faci această activitate. Sigur că munca este destul de anevoioasă să găsești aceste subiecte interesante și să le implementezi. Dar se merită, pentru că odată ce copiii lucrează cu plăcere și înțeleg de ce trebuie să învețe acest capitol în clasă, ne întoarcem mai ușor la abilitățile pe care trebuie să le formăm.

Matematica, științele, ingineria se învață foarte greu, pentru că necesită foarte multă muncă. Vechiul mod de predare abstractă ale acestor științe nu mai motivează elevii. În principiu, ideea de STEM se referă la  predarea acestor științe în mod conectat, interdisciplinar. Aici încercăm să le legăm cât putem de bine, ca să atragem copiii de la vârsta de 10-11 ani spre aceste discipline. Altfel e prea târziu.

Irina VanPatten

Descarcă ediția online sau tipar a revistei HORA in America din februarie.

Pentru a fi la curent cu afacerile comunității de moldoveni din SUA și alte noutăți despre românii talentați din SUA, abonează-te chiar azi la revista HORA in America! Poți primi revista tipărită și acasă. Nu pierde nicio ediție importantă! 

Comments

comments