Bibliotecile publice din 60 de localități din România au fost transformate în adevărate hub-uri IT, unde circa 800 de copii își dezvoltă competențele în IT. Vorbim cu Camelia Crișan, Director Executiv la ”Progress Foundation”, care contribuie la dezvoltarea comunitară în comunităților rurale și din orașele mici românești, mai exact în Bihor, Sălaj, Timiș, Gorj, Vâlcea, Argeș, Neamț și Vrancea. Cu doar șase oameni în echipă și câțiva parteneri de la asociația ”Etic” din Cluj, fiecare județ are câte un bibliotecar coordonator și un manager local de proiecte în cele 60 de bibliotecari, în a căror biblioteci se petrece acest proiect educațional, relatează HORA in America.
Camelia Crișan: Inițiativă noastră este una națională. Am început în 2002 și am avut foarte multe proiecte. De exemplu, am avut un proiect finanțat de fondurile norvegiene în suma de 250 mii de euro. Cu acești bani, am făcut ”active citizenship”, ”safe spaces”, ”democracy nests” în bibliotecile publice din 14 județe din România. În proiectul de coding lucrăm din 2017.
Am început să pilotăm, mai întâi, pentru 400 de copii. Spre deosebire de alții, noi lucrăm cu copiii de la țară, care sunt mult marginalizați și mai vulnerabili decât copiii de la oraș. 5% dintre copiii din România trăiesc în mediul rural, iar din aceștia, marea majoritate, aproape 30.000, iau nota 5 la examenul de matematică în clasa 8-a. Ei nu se pot duce la o școală bună, iar cea mai ușoară opțiune este să termine liceul tehnologic. Pentru că nu frecventează un liceu bun sunt puține șanse să ajungă la facultate.
Irina Van Patten: Care este succesul programului?
Camelia Crișan: Am observat un lucru interesant. Când îi întrebam pe copiii de la țară ”ce vreți să fiți când veți fi mari”, foarte mulți dintre ei spun că vor să ajungă boss, sau vor să trăiască pe ajutor social, sau să devină polițiști. Adică orizontul lor de aspirație era foarte redus. După ce au început să vadă în ce constă munca de programator, foarte mulți s-au orientat spre o carieră în mate-fizică, informatică, doctori, bloggeri. Am deschis o lume, care pentru ei n-o credeau posibilă.
Copiii cu puține șanse devin motivați. Avem un copil dintr-o localitate din Vâlcea, care se duce la fân, după aia vine la coding, după aia se duce iar la fân. Avem copii cu probleme sociale mari acasă, pe care bibliotecarii îi aduc la clubul de coding. Adică sunt foarte multe probleme sociale pe care le rezolvă acest tip de educație.
Spre exemplu, un copil are o mamă care suferă de schizofrenie și care era marginalizat în sat. Cu timpul, bibliotecara l-a adus și pe el la club și s-a dovedit că, de fapt, el era un copil foarte talentat. De asta și-mi place, biblioteca este cea mai democratică instituție de pe pământ, unde fiecare poate să intre. Acolo nu mai contează dacă ești frumos sau urât, tânăr sau bătrân, slab sau gras. Acolo contează cât de bine știi și poți să-i ajuți pe ceilalți.
În martie 2018, IFLA (International Federation of Library Associations) a declarat modelul nostru de lucru cu copiii drept cea mai bună practică și ne-am trezit prin iunie că ne contactează o asociație a bibliotecarilor care lucrează în Africa și Asia, și o colegă de-a noastră le explica bibliotecarilor din Indonezia cum pot să urmeze și ei modelul ăsta la ei în țară. Deci, sunt foarte multe țări care sunt interesante, pentru că este un proiect care costă relativ puțin. E făcut cu resurse gratuite și atunci este ușor transferabil în orice țară.
Noi aducem cât mai mulți copii de la tară, ca să-și formeze unele competențe, care să le permită o educație superioară, și să poată obține niște joburi bune pe piața muncii. Noi suntem în cea de a IV-a revoluție industrială cu automatizarea, robotizarea, tehnologizarea, de aceea, competențele de IT și STEM vor fi necesare pe piața muncii pe viitor. În România, această meserie este destul de bine plătită. Dacă ai un salariu mai mare, trăiești mai bine, și, totodată, aduci mai mulți bani la bugetul de stat.
Irina Van Patten: Cum se finanțează fundația Dvs?
Camelia Crișan: Am primit o finanțare de 300 mii USD de la o organizație românească American Romanian Foundation. Avem contracte de parteneriat cu Orange România, CEC, Societe Generale. La fel, ne propunem să creăm o mișcare națională de coding, unde toate companiile din IT să fie sponsori.
Irina Van Patten: De ce ați venit la San Francisco în noiembrie 2018?
Camelia Crișan: Noi suntem foarte riguroși în lucrul cu copiii, dar nu ne interesează să fie niște roboței, să scrie niște linii de cod, ci să-și dezvolte calitățile de lider, încrederea în ei înșiși și abilitățile sociale. Ne dorim să devină nu doar copii buni la informatică, ci să scoatem și niște cetățeni de valoare care gândesc în termeni de ”good society”. Astfel, am ajuns la un parteneriat cu Institutul “Aspen” din România, care este cel mai bun program de leadership din țară.
Diaspora nu va putea vota în baza actelor expirate la alegerile parlamentare
În noiembrie ne-am întâlnit cu toate Instituțiile “Aspen” din lume la Washington, și cu Mike și Jackie Bezos, cărora le-am prezentat proiectul Code Kids. Au avut o reacție foarte pozitivă. Și dacă tot eram în America, am hotărât să ne întâlnim cu programiștii români din SF Bay Area, ca să le povestim despre programul nostru și să găsim susținere.
Alina Sacu și Ioana Dimuș ne-au ajutat să creăm un eveniment, unde au venit vreo 30 de oameni, care au fost foarte impresionați. Unii ne-au donat chiar banii proprii. Așteptăm un parteneriat cu o organizație americană, pentru ca donațiile lor să fie scutite de taxe. Trei au fost de acord să fie mentori de la distanță. Dacă vor ajunge în România, am vrea să țină sesiuni de training, ori, dacă au computere, tablete, care nu mai sunt utile, să le doneze la biblioteci. Orice suport pentru noi e binevenit.
Irina Van Patten: Care este vârsta copiilor cu care lucrați?
Camelia Crișan: Lucrăm cu copiii din gimnaziu, adică de 10-13 ani. Ținem copiii în program timp de doi ani și purtăm discuții să fie extins până la trei ani. Ne mai gândim să reducem vârsta de admitere, căci anul trecut, din 400 de copii, vreo 180 ne-au zis: ”Ne plictisim.” Ei vor să facă roboți, automatizări, inteligență artificială. Când am început programul, colegii noștri de la Cluj ne-au zis să facem programare vizuală pe partea cont.org, fiindcă numai pe ea am găsit-o în românește, și ne-au zis:
”La nivelul 4 pe cont.org pot să ajungă numai copiii din licee bune de informatică cu ajutorul unui profesor.” Și atunci am zis: ”OK, faceți nivelul 4 fără profesor.” 170 au terminat programul fără profesor. Deci, la țară în România, nu se țin cursuri de tehnologie, pentru că nu sunt profesori, iar tehnologia de informație este predată de profesorul de religie, de geografie, la întâmplare. Dacă le oferi o posibilitate copiilor, ei pur și simplu ne dau gata! Nici nu ne-am imaginat că acești copii pot să realizeze lucrări atât de fantastice!
Irina Van Patten: Și care e implicarea bibliotecarilor? Cu ce vă ajută?
Camelia Crișan: Bibliotecarii fac trei lucruri importante. Una este că deschidă biblioteca și să o închidă, adică oferă un spațiu sigur pentru copil. Părintele știe că copilul se duce acolo și e în siguranță. Al doilea lucru, bibliotecarul recrutează primii copii care pot să se înscrie la club. Împreună cu ei, participă la cursul de training, unde noi îi învățăm bazele, cum se crează și se administrează un club. Bibliotecarul mai completează niște documente, care ne ajută pe noi la managementul proiectului, dar nu se implică sub nici o formă la partea de activități.
“Creionul magic” – cartea necesară pentru fiecare copil român din diasporă!
Dacă vedem că o echipă nu-și face treaba, noi zicem: ”OK. Acum facem un concurs. Și toată lumea primește tot felul de premii dacă toți membrii echipei ajung până la finalul nivelului II. Și aici intervine nebunia. Cei care sunt buni, îi trag pe alții care sunt în urmă să-și facă treaba. Ne-a povestit o bibliotecară cum copiii au luat-o de la o nuntă ca să le deschidă biblioteca și să vină să-și facă temele. Bibliotecarii sunt foarte dedicați și noi îi iubim foarte mult. Astfel de proiect se poate face numai într-o bibliotecă.
Descarcă ediția online sau tipar a revistei HORA in America din februarie.
Pentru a fi la curent cu afacerile comunității de moldoveni din SUA și alte noutăți despre românii talentați din SUA, abonează-te chiar azi la revista HORA in America! Poți primi revista tipărită și acasă. Nu pierde nicio ediție importantă!
