Toți cei 13 candidați înscriși în cursa electorală în SUA, dornici să reprezinte diaspora în Parlament, au demonstrat o campanie slabă, populistă, fără a cunoaște îndeaproape problemele diasporei. Mulți au demonstrat aroganță, au blocat persoanele incomode pe rețele de socializare, se folosesc pe deplin de “cârdășia” statului cu instituțiile religioase în desfășurarea alegerilor. De această părere este apărătoatea drepturilor omului, Violeta Gășițoi, care reprezintă și Comunitatea Moldovenilor din California. 

imagine simbol

Moldova Times: Ați monitorizat îndeaproape campania electorală din SUA, în cele din urmă, care candidați credeți că sunt mai aproape de diasporă și cât de bine credeți că aceștia cunosc problemele cu care se confruntă cetățenii?

Violeta Gășițoi: Până în prezent, nu m-a convins niciun candidat că este mai aproape de Diasporă, cel puțin au fost adresate mai multe întrebări de către cetățenii moldoveni din diasporă către candidați, iar cei care au răspuns la aceste întrebări nu m-au convins că cunosc problemele diasporei. Unii candidați, ca să evite răspunsurile la întrebările incomode, au blocat persoanele pe rețelele de socializare, alții au atacat cu răspunsuri nepoliticoase. Este regretabilă această situație.

Publicitate comercială

Toți candidații ne spun că vor să reprezinte diaspora, pe de o parte, iar pe de altă parte, aceștia cred că anume moldovenii din diasporă trebuie să le spună care sunt aceste probleme. Nici acești candidați nu mă pot reprezenta, ori în viziunea mea, candidații trebuiau să se documenteze înainte de a intra în campania electorala, să se intereseze despre aceste probleme, dar nu să aștepte răspunsuri și soluții pe tavă. Soluția cum să rezolve aceste probleme trebuie să vină din partea candidaților, dacă tot își doresc să ne reprezinte. Noi avem nevoie de reprezentanți competenți, care știu exact care sunt atribuțiile unui deputat și ce au de făcut în legislativ.

Moldova Times: Ce aveți de zis despre capacitatea actualilor candidati de a stopa coruptia, de a aduce consulate în SUA și Canada, de a promova bunele practici de business, etc fără să se dea prea mult în declarații populiste?

Violeta Gășițoi, avocată în R. Moldova, membră a Comunității Moldovenilor în California

Violeta Gășițoi: Lupta cu corupția se face cel mai efectiv prin mass-media (informare), și a organelor de drept, mă refer la activitatea operativă de investigație efectuată de procuratură și alte organe abilitate, care au competența de a porni dosare penale și de a acumula probe. Practica americană arată că atragerea la răspunderea penală a persoanelor vinovate este cel mai efectiv mijloc de luptă cu corupția. Deputații în parlament ar putea doar să deschidă ușa pentru astfel de investigații, în primul rind parlamentarii au posibilitatea să vorbească liber despre actele de corupție în mod public.

Anume deputaților le aparține puterea de a emite legi care să permită organelor de drept să investigheze cazurile de corupție, să identifice persoanele vinovate și să le atragă la răspundere penală conform legii. În prezent, legislația R.Moldova este inefectivă în lupa cu corupția din mai multe considerente. Deputații se bucură de o prea mare imunitate împotriva investigațiilor penale, la fel ca și judecătorii. Imunitatea acestora trebuie să fie limitată numai la discursuri publice, efectuate în exercitarea funcțiilor sale.

O altă problemă e faptul că nu există organe de drept care au competența să examineze actele de corupție comise de deputații din parlament ori de judecători. De exemplu, același serviciu de Securitate a R. Moldova nu are competența de a porni urmarirea penala sau de a efectua investigații. Ministerul Justiției nu deține nici ofițeri de urmărire penală, nici un lucrator operativ în comparație cu Ministerul de Jusiție din SUA.

Instituțiile din SUA dețin cei mai competenți anchetatori penali și conlucrează cu FBI pentru a descoperi infracțiunile comise de oficiali. În R. Moldova, nici inspectoratul fiscal de stat nu are competența de a porni cauze penale si de a efectua investigatii, pe când un asemenea organ în SUA dispune de o gama largă de competență în domeniul investigațiilor fraudelor fiscale.

La momentul de față, se crează impresia că organelle de drept moldovenești sunt capable numai să atragă la răspunderea penală pe cei care commit niste infracțiuni mici, cum ar fi un comerciant de la piața centrală a importat pe teritoriul R. Moldova 500 de prosoape, ori 200 de basmaluțe etc. pe când infracțiunile importante de corupție, comise de deputati în Parlament, ori de persoanele cu funcții înalte de stat rămîn în aer. În continuare, se aplică dublele standarte și este regretabil.

imagine simbol

Este binevenit să se deschidă consulate în SUA și Canada, dar pentru aceasta, ar fi bine să vedem inițiativele legislative în acest domeniu din partea candidaților, totuși trebuie să înțelegem că totul depinde dacă acesti candidați vor putea convinge ceilalți deputati să voteze o astfel de lege și dacă va dori să vină cu initiative legislative despre conflictele de interese etc.

Moldova Times: A fost o surpriza neplacută că autoritățile nu au putut negocia deschiderea mai multor sectii de votare în America de Nord. Faptul că s-a deschis o singură secție de vot în Canada este vina autorităților din Moldova sau din Canada?

Violeta Gășițoi: În viziunea mea, este vina autorităților din Moldova, pentru că nu s-a droit să se deschidă mai multe secții de votare în Canada. Legea la care se face referire nu interzice crearea sectiilor de votare, se interzice efectuarea campaniilor electorale. Ar fi foarte curios să vedem cererea autorităților moldovenești către autoritățile din Canada și răspunsul acestora. Pînă la urmă, doar Canada poate să interpreteze legea. Atât timp cât autoritățile din Moldova nu vin oficial să ne arate două acte și anume cererea adresată către autoritățile din Canada și rărpunsul Departamentului din Canada, oamenii vor avea propriile opinii la acest capitol și se face loc pentru interpretări.

Moldova Times: Cum priviți deschiderea secțiilor de votare în incinta bisericilor, este un șiretlic politic sau o restricție financiară?

Violeta Gășițoi: Trebuie să adresăm o cerere către CEC să vedem dacă ei s-au adresat către autoritățile locale din SUA și aceste secții de votare au fost propuse anume de autoritățle locale din SUA, la fel, tot CEC trebuie să ne răspundă dacă este achitată arenda pentru aceste săli din contul bisericilor. Atunci când vom avea un răspuns oficial, vom putea să vedem dacă s-a încălcat ori nu legea și dacă a fost sau nu un șeretlic politic. Atît timp cât nu avem un răspun official, cetățenii au tot dreptul să facă presupuneri despre candidatul care are tangență directă cu aceste biserici. Totuși, biserica trebuie să fie separată de puterea de stat și să nu să se implice în alegeri.

Biserica baptistă în Carolina de Nord, una dintre cele opt secții de votare pe teritoriul instituțiilor religioase

Moldova Times: Vă așteptați la careva fraude în campanie și cum cetățenii pot să reacționeze prompt?

E foarte posibil să existe fraude, pentru că nu este prima data și au mai existat fraude în timpul alegerilor. Fiecare cetățean poate să documenteze dacă observă că se fraudează alegerile și să anunțe autoritățile, să facă publice aceste fapte, să vorbească despre încălcări fără ca să le fie frică. Deși, cel mai des fraudele nu sunt in SUA, acestea se comit acasă.

Moldova Times: Deschiderea unui numar mai mare de secții de votare în SUA este privită drept o reușită a autoritatilor sau un factor de mobilizare ai alegătorilor?

Violeta Gășițoi: Probabil că mobilizarea alegătorilor și a candidaților care au fost cointeresați în deschiderea a cât mai multor secții de votare.

Moldova Times: Ce lecții de democratie au de învățat diaspora și clasa politică de la un scrutin la altul, ne mișcăm înainte, sau facem pași înapoi?

Violeta Gășițoi: Probabil că stăm pe loc, ori chiar ne mișcăm înapoi cu pași stabili. În primul rând, pînă în prezent se observă că biserica se implică în mod activ în viața politică din Moldova, iar de aici și bănuiala rezonabilă a cetățenilor că crearea secțiilor de vot în incinta bisericilor nu este întâmplătoare, deja s-a creat o prejudecată și nu putem să spunem că nu este justificată. Ori dacă bănuiala cetățenilor este greșită, autoritățile ar fi bine să vină cu reacții oficiale însă pînă în present nu am văzut nici o reacție. Pe de altă parte, și alegătorii sunt de vină, pentru că au ridicat această întrebare doar acum, sectii de votare în bisericile din SUA au fost deschise mai mulți ani la rind.

Nu putem să ne mișcăm înante atât timp cât nu vedem nici o reacție oficială în Moldova atunci când candidații împart cadouri electorale pe la casele alegătorilor, în așa caz, despre ce democrație vorbim? Cel puțin, în țările cu adevărat democratice nu am vazut candidați care să ducă cadouri, să le taie lemne ori să le facă curățeni în curte în ajun de alegeri. Aceasta este o infracțiune în SUA și ar însemna cumpărarea votului.

Mai avem mult de învățat pentru a prelua practicile bune din alte state. La fel, nu văd să fie stopată promovarea persoanelor cercetate penal și/sau condamnate în funcții, mai degrabă aceștea sunt protejați și promovați, despre ce fel de mișcare înainte vorbim? Lecții de democrație? Nu mai promovați oameni cu antecedente penale, ci susțineți doar oameni onești pe listă, oameni care nu sunt cercetați penal, ori condamnați, doar atunci aș spune că ne mișcăm înainte. O parte din vină le aparține și alegătorului, nu doar autorităților. Despre ce democrație vorbim dacă nici măcar nu putem comunica fără ca să ne atacăm reciproc, fără discursuri discriminatorii? Încă avem multe de învățat cu toții, atât alegătorii, cât și politicienii.

Comments

comments