1918: Diaspora Romana din America si Marea Unire

Cristian Calugarita

Primul roman a carui prezenta in coloniile americane a ramas documentata a fost preotul ortodox Samuel Damian, emigrant din Transilvania, care, preocupat de studiul electricitatii, apare mentionat intr-o reclama pusa de el insusi în ziarul South Carolina Gazzette, la 1748, prin care invita publicul sa participe la demonstratiile sale ce evidentiau producerea curentului electric. Romanul, care petrecuse ceva timp prin Maryland, North Carolina si Virginia mai inainte de a se stabili in Charleston, South Carolina, il cunoscuse deja pe Benjamin Franklin cu care a corespondat pe teme de electricitate intre 1753 si 1755.

Publicitate electorală

In perioada 1820-1900, imigratia romaneasca incepe sa creasca la circa 18.000 de romani din Transilvania, dar si romani evrei din Moldova, Basarabia si Bucovina. Cativa romani au ajuns in California, dupa 1849, in timpul „goanei dupa aur”, in timp ce doi romani sunt evidentiati in timpul razboiului de secesiune: capitanul Nicolae Dunca (1827-1862) din New York, decedat in lupta de la Gross Keys si generalul brigadier Gheorghe Pomut (1828-1882), care a fost numit ulterior consul general al Statelor Unite la Petersburg, unde a murit.

Dupa 1895 incep sa isi faca aparitia tarani din Transilvania cat si macedoneni care vorbeau aromana, alaturi de munteni, provenind in mare parte din Dolj, estimandu-se un numar de 145.000 de romani care au intrat in Statele Unite in toata aceasta perioada. Romanii au descris perioada 1895-1920 „Mia si Drumul”, caci veneau in America cu intentia de a se reintoarce acasa cu suficienti bani ca sa isi cumpere pamant si sa isi imbunatateasca traiul si statutul social, astfel incat la 1920 ramasesera circa 85.000 de imigranti romani in America.

Prima societate de ajutor reciproc a fost Carpatina, stabilita in Cleveland, Ohio, la 1902, iar in 1903, 29 de romani au infiintat Societatea Romana de Ajutor si Cultura in Homestead, Pennsylvania. Prima biserica romaneasca a fost St. Mary’s Orthodox Church, din Cleveland, fondata in 1904. „Romanul” a fost primul ziar publicat in limba romana in 1905, de catre preotul Epaminonda Lucaciu, care, in acelasi an, a infiintat biserica greco-catolica Sfanta Elena de Rit Bizantin, in East Cleveland, Ohio.

Imigratia romana in SUA a inceput treptat sa isi construiasca si o prezenta politica, facandu-si tot mai mult cunoscuta vocea care cerea drepturile celor ramasi acasa, in Transilvania, unde romanii erau discriminati si asupriti economic, facand lobby pentru reintregirea tarii, pentru Marea Unire.

Unul dintre romanii remarcabili din Ardeal, care a suferit represaliile stapanirii austro-ungare pentru construirea unei biserici dedicate „Unirii Tuturor Romanilor”, a fost preotul Vasile Lucaciu (1852-1927), fratele lui Epaminoda Lucaciu, cel ce infiintase biserica Sfanta Elena si ziarul „Romanul” in Ohio. Preotul Vasile Lucaciu a fost poreclit „Leul din Sisesti”, datorita curajului de a ridica o asemenea biserica in satul sau, Sisesti (Satu Mare).

Vasile Lucaciu se imprietenise la Roma cu un viitor papa, Papa Benedict al XV-lea, care l-a ajutat pe preotul roman sa mearga in delagatii in Italia si Franta, militand pentru unirea Transilvaniei cu Romania.

Mai tarziu, in 1917, preotul Vasile Lucaciu (greco-catolic), impreuna cu preotul ortodox Ioan Mota (Orastie) si publicistul si viitorul diplomat Vasile Stoica (Avrig) au desfasurat „Misiunea Patriotica Romana”, o delegatie trimisa de Casa Regala si sutinuta de Papa Benedict al XV-lea in Statele Unite, pentru a pleda cauza Romaniei. Scopul principal era de a contracara propaganda puterilor occidentale care sustineau in America faptul ca Transilvania nu doreste, de fapt, unirea cu Romania.

Delegatia a depus eforturi desosebite in a incerca sa mobilizeze romano-americanii si de a convinge autoritatile americane de a forma unitati de volutari romani care sa lupte alaturi de armata americana pe frontul din Franta in timpul Primului Razboi Mondial. Astfel, delagatia a avut prilejul sa le vorbeasca romanilor din New York, Philadelphia, Cleveland, Detroit si Chicago, ceea ce a captat atentia ziarelor americane American Post si New York Times sa mediatizeze dorinta de unire a romanilor.

La data de 2 iulie, 1917, delegatia romana a fost primita la Casa Alba de catre Secretarul Robert Lansing, care si-a declarat sprijinul sau de a sustine eforturile romanilor de libertate si unitate nationala. Presedintele Woodrow Wilson a fost astfel convins de delegatia romana, alaturi de cele ale cehilor si polonilor asupra conditiilor in care se aflau nationalitatile cuprinse in teritoriul austro-ungar, determinandu-l pe acesta sa sustina principiul autonomiei acestor popoare –  dreptul lor de a dispune de ele insele.

Din aceasta delegatie, Vasile Stoica nu s-a mai intors in Romania, ramanand in Statele Unite, unde, la 1 ianuarie 1918 a fost cooptat in randurile Legatiei Regale a Romaniei in SUA, iar la 24 ianuarie, 1918, presedintele Consiliului de Ministri, Ion I. C. Bratianu l-a numit atasat diplomatic in SUA.

Vasile Stoica (1889 – 1959) s-a integrat imediat in comunitatea romano-americanilor de aici, organizand la 5 iulie, 1918 un mare congres national romanesc, la Youngstown, unde reprezentantii a 182 de organizatii si parohii romanescti au hotarat  formarea unei singure societati care sa-i reprezinte pe romanii din Statele Unite cu denumirea „Liga Nationala a Romanilor din USA”, fiind ales presedinte al acestei organizatii.

In toata aceasta perioada premergatoare a declaratiei Marii Uniri din Alba Iulia din luna decembrie, 1918, Vasile Stoica a publicat o serie de lucrari in limba engleza prin care prezenta americanilor justitia cauzei romanesti, care au fost preluate de mari istorici si scriitori din  SUA, precum Frank N. Simonds si Herbert Adams Gibbons.

Petru meritele deosebite organizatorice, publicistice si de lobby in SUA pentru cauza Marii Uniri, Ion I. C. Bratianu l-a inclus ca expert tehnic al delegatiei romane la Conferinta de Pace de la Paris, de la sfarsitul Primului Razboi Mondial, care a inceput pe 18 ianuarie, 1919 si au durat pana pe 21 ianuarie, 1920, consfiintind granitele Romaniei Mari dobandite prin Marea Unire din 1918, al carui centenar il serbam luna aceasta.

Cei aproximativ 1 milion de romani din Statele Unite pot deveni o forta politica, precum predecesorii lor de acum un secol in urma, daca ar fi uniti. Dupa cum se estimeaza la circa 5 milioane de romani numarul celor care au parasit Romania definitiv sau temporar, dupa 1990, intr-un al doilea val de „mia si drumul”, metoforic vorbind, in speranta de a-i ajuta pe cei de acasa, multi dintre ei, in special cei din vestul Europei, tanjind sa se intoarca intr-o zi definitiv in tara, de unde sa nu mai plece printre straini. Ei au fost dintre cei care au umplut Piata Victoriei pe 10 august, 2018 si care vor reveni in Romania cu miile la Alba Iulia pe 1 decembrie pentru a sarbatorii Marea Unire intr-un moment politic care a dezbinat romanii mai mult ca niciodata in ultima suta de ani.

Romani, Uniti-Va! Comemorati Marea Unire!

 

Cristian Calugarita

Comments

comments

Publicitate electorală