Pe 6 noiembrie, românii din America vor alege noii membri ai Senatului și ai Camerei Reprezentanților în Congresul Statelor Unite. Democrații trebuie să răstoarne cel puțin 23 de locuri deținute de republicani pentru a relua majoritatea în noiembrie. În prezent, există 70 de locuri extrem de competitive, considerate a fi o răscruce între cele două părți.
Cu o majoritate a Senatului, democrații ar putea să blocheze numirea Cabinetului și a Curții supreme, dar Senatul va fi destul de greu de cucerit. Diaspora română din America are deja doi candidați pentru Camera Reprezentanților: Alek Bynzar, candidat Independent, reprezentând Districtul 15 din Tampa Bay, Florida și pe Andrew Sarega, din Loma Linda, California, candidat al Partidului Republican, reprezentând Districtul 39 din California.
Cristian Călugăriță: De ce anume vă pasionează arena politică și ce diferență credeți că ați face în acest sens dacă ați fi ales în această funcție publică?
Andrew Sarega (31 de ani): Nu natura politicului, în sine, este motivul principal pentru care am intrat pe tărâmul politic, dar ceea ce m-a atras a fost dorința mea să mă fac auzit în privință deciziilor care ar aduce un impact în viața altora. În America este o zicală:„dacă nu ești așezat la masă, înseamnă că faci parte din meniu”. Privesc în jurul meu și văd tot mai puțini tineri care sunt dispuși să păstreze valorile în baza cărora a fost fondată America. Intenția mea este de a lupta împotriva valului ignorant de socialism, care pătrunde în America și să ajut oamenii să clădească o societate liberă, în care fiecare să își aducă contribuția pentru bunul colectiv, nefiind forțați de nimeni să o facă.
Alex Bânzar (37 de ani): Mă pasionează politica nu numai fiindcă am studiat-o, dar am fost activ în politică încă din timpul universității. Cred că este o criză de identitate în politică și oamenii autentici trebuie să fie mai activi, să se implice și să producă o schimbare.
C.C.: Care sunt cele mai importante trei programe ale agendei dumneavoastră politice?
A.S.: Scopul meu este să păstrez Constituția Statelor Unite în natura în care ea a fost concepută. Oprind mișcarea socialistă din America, care și-a propus să schimbe fundamental această națiune, este, se pare, misiunea vieții mele. În afară de asta, am o mare dorință să contribui la implementarea principiilor de libertate și pe plan internațional, folosind Japonia drept model al succesului capitalismului într-o țară liberă, implicându-mă în afacerile externe, în mod specific, în Europa de Est. În al treilea rând, vreau să promovez legături mai puternice ale Americii cu aliații săi, atât pe plan militar, cât și economic.
A.B.:Doresc să fiu un reprezentant unificator între republicani și democrați, căci m-am săturat de politica tribala care domină acum în SUA și care aduce mai multe daune decât beneficii. Doresc să implic alegătorul secolului 21, care este cel mai larg bloc electoral și care, odată ce va participa în viața politică, va produce schimbări radicale în politica americană. Optez pentru cooptarea electoratului, reprezentând tot electoratul din districtul meu, fără a face vreo diferențiere de apartenență politică, căci cel mai sub-reprezentat bloc electoral din districtul meu sunt indecișii sau votanții independenți. Nu în ultimul rând, am în plan să aduc sistemul legislativ american mai aproape de alegător. Există tehnologii care permit votantului să se implice în viața politică, să aibă un impact și o reprezentare activă și după terminarea alegerilor.
C.C.: Unde v-ați născut? Când ați ajuns în America și care au fost domeniile dvs. de activitate în SUA înainte de a vă dedica carierei politice?
A.S.: Sunt născut în Los Angeles, la aproape două luni după sosirea părinților mei din România. La vârsta de 21 de ani, am fost angajat la Departamentul de Poliție din Newport Beach, după ce am absolvit facultatea Criminal Justice la Universitatea de Stat California în Fullerton. Apoi am urmat studiile de Master în Administrare Publică. Tot în această perioadă, am fost ales consilier la City Council din La Mirada. Eram cel mai tânăr ofițer al acestui oraș, la vârsta de doar 25 de ani. Acum am părăsit Departamentul de Poliție și sunt student la Facultatea de Drept a Universității Chapman, continuând activitatea de consilier în Primăria La Mirada.
A.B.: M-am născut la Chișinău și am ajuns în America în 1999, când eram în clasa a XI-a. În liceu am fost Președintele Clubului Internațional, la Universitate am fost ales membru al Senatului Universității. Am studiat la Florida International University (FIU) din Miami, după care m-am transferat la University of South Florida (USF), facultatea relații internaționale și științe politice. Faptul ca am fost acceptat la FIU doar la un an de ședere în America a fost un miracol pentru mine, deoarece, când am ajuns în SUA, practic, nu vorbeam engleza. Am studiat mult ca sa fiu competitiv.
M-am regăsit în legislativul universității, mai exact, în comisia pentru Buget, gestionând un fond de câteva milione USD, iar mai târziu, am fost ales să reprezint USF la capitoliu (Tallahassee). Am fost intern (adica am facut practica) la Florida Leage of Cities, un NGO de lobby care reprezintă interesele tuturor orașelor din Florida la Tallahassee. Am fost activ implicat în ramura Partidului Republican pentru tineret. În tot acest timp, am lucrat intensiv la lansarea unei afaceri în construcții, în parteneriat cu tatăl meu. Am început compania de la zero când ne-am mutat cu familia din Miami la Tampa. Acum compania operează în mai multe domenii, are aproape 100 de lucrători, inovații patentate și cu clienți în mai multe state.
C.C.: Care sunt caracteristicile esențiale care vă definesc ca un constituționalist conservativ republican?
A.S.: Un constituționalist conservativ luptă să susțină valorile și litera legii care au făcut America cea mai mare națiune din istorie. America a făcut ceea ce nu a realizat nici o altă națiune, și anume, a legiferat adevărul. Drepturile inalienabile ale individului la viață, libertate și căutarea fericirii nu sunt date de către guvern, ci sunt dăruite de către Dumnezeu, iar guvernul nu are puterea să ia oamenilor aceste drepturi. Cu alte cuvinte, aceste drepturi nu vin din partea guvernului, ci, dimpotrivă, trebuie să fie asigurate și apărate de către guvern, atât timp cât îi este investită puterea să își asume menirea sa adevărată.
C.C.: Cum vedeți viitorul politic al românilor din diasporă: vom asista la înscrierea tot mai multora pe listele electorale americane, sau, dimpotrivă, vom vedea tot mai mulți români întorcându-se în România și implicându-se în viața politică de acolo?
A.S. Este o întrebare interesantă care are, de fapt, două răspunsuri. De exemplu, eu sunt implicat în politica din SUA, în timp ce tatăl meu este din ce în ce mai implicat în politica din România. Speranța mea este ca românii din diasporă să fie implicați în comunitățile unde locuiesc, ajutând astfel România să ajungă a fi națiunea pe care o merită cu prisosință. Visul meu este să aduc în România, cândva, libertatea, succesul și stabilitatea existentă în America. Așa aș putea să cimentez o legătură trainică de încredere și prietenie între aceste doua națiuni, care să servească drept model de colaborare pozitivă în întreaga lume.
A.B.: Implicarea românilor în politică, probabil, depinde de care generație de români este vorba. După mine, prima generație are mai multe șanse să se implice în politica din țara unde s-a născut. Ar fi foarte bine ca cei de aici să meargă înapoi și să aplice lucrurile învățate în SUA. Pentru aceasta, ar trebui mai întâi să se implice activ aici. A doua generație, mai degrabă, s-ar implica în viața politică din SUA. În fine, pentru emigranții care deja s-au stabilit aici de foarte multă vreme, ar fi foarte dificil să se întoarcă înapoi în țară ca să se implice în politica de acolo, unde problemele sunt mult mai mari, la fel precum șansa de a nu fi înțeleși și acceptați.
Autor: Cristian Călugărița
