Dan-Iulian Druțac la Moldovan National Youth Orchestra

Vioara a devenit pentru artistul moldovean, Dan-Iulian Druțac, sensul vieții încă din copilărie. Studiază vioara la Guildhall School of Music and Drama din Londra. Pe 21 iulie, este așteptat la Chișinău să susțină, împreună cu alți artiști talentați de la “Moldo Crescendo”, un festival de muzică clasică, care va transmite publicului din Moldova vibrațiile melodiilor trăite de tinerii artiști, plecați peste hotarele țării. Cântă la o vioară Stradivari din 1696, împrumutată de Andrew Bernardi. Cu ea a interpretat Concertul pentru vioară de Alexander Glazunov cu Orchestra de la Whitgift și Royal Philharmonic Orchestra.

Natalia Ghilașcu: Dragă Dan-Iulian Druțac, ai câștigat acum patru ani Marele Premiu la Concursul Internațional Whitgift din Marea Britanie, după care te-ai ales și cu o bursă la Colegiul Whitgift. Cât de valoroase sunt studiile tale de la Guildhall School of Music and Drama din Londra pentru a te remarca ca un artist?

Dan-Iulian Druțac: Datorită faptului că Londra este un megapolis cu o forță de atracție masivă, am privelegiul să fiu printre oameni mari și să învăț de la ei. Guildhall School of Music and Drama este recunoscut ca un conservator de talie mondială unde se predă la cel mai înalt nivel.

Natalia Ghilașcu: După ce ai studiat la Liceul de Muzică ”Ciprian Porumbescu” din Chișinău, Republica Moldova, au urmat numeroase premii naționale și internaționale, cel mai recent ”Premiul Lutine” în 2015 în Marea Britanie și ai oferit recitaluri și concerte de-a lungul și de-a latul Europei. Cu toate acestea, continui să fii membru la Moldovan National Youth Orchestra și Moldo Crescendo. Ce aspirații ai în continuare și cât de des te vom revedea în Moldova?

Dan-Iulian Druțac, student la Guildhall School of Music and
Drama din Londra

Dan-Iulian Druțac: Tind să mă mențin ocupat cu audiții și concursuri. Planific să iau parte la competiții prestigioase, pentru a putea înțelege mai bine standardele internaționale. Pentru Moldova, de obicei, îmi sacrific timpul liber. Revin cu drag acasă să sărbătoresc, să concertez cu colegii și prietenii pe scenele copilăriei, unde publicul întotdeauna este foarte călduros și mă motivează să o fac mai des.

Natalia Ghilașcu: Fiind parte a echipei “Moldo Crescendo”, ați reușit să organizați mai mulți ani la rând un festival, prin care să puteți aduce muzica clasică în casele de cultură de la sate. Cum ați ajuns la ideea să creați o echipă cu alți tineri moldoveni din Elveția, Belgia, România, Italia, Marea Britanie, Finlanda, Germania și Rusia, cu care ați studiat împreună la Liceul de Muzică „Ciprian Porumbescu”?

Dan-Iulian Druțac: Încă de când eram la liceu, am conștientizat că locuim într-o țară cu oameni frumoși și talentați. Am observat potențialul de a realiza ceva frumos la noi acasă: ceva ce va aduce lumină în ochii oamenilor și inspirație pentru rutina plictisitoare.

Natalia Ghilașcu: Anii precedenți, i-ați adus pe Mozart, Beethoven, Shostakovich pe scenele din Bahmut și Chișinău. În alți ani ați ales locaţii de importanţă istorică şi arhitecturală mai puţin obişnuite pentru un concert de muzică clasică, cum ar fi Muzeul Zemstvei, Conacul Ciolac-Malski, Muzeul Naţional de Artă şi Castelul Mimi. Ce așteptări aveți din partea publicului?

Dan-Iulian Druțac: Dorim ca audiența noastră să devină oameni mai buni datorită concertelor noastre.

Natalia Ghilașcu: Care concerte te-au frapat cel mai mult, cele din localitățile Moldovei, sau cele pe care le-ai susținut peste hotare? De ce?

Dan-Iulian Druțac: Nu știu dacă eu trebuie să fiu frapat de concertele mele, sau cei care ascultă. Lucrul care mă frapează, sau mai bine zis care mă uimește plăcut, este că lumea iluminată reacționeză la muzică clasică de calitate foarte similar, indiferent de avere, statut social sau naționalitate. Asta-mi servește drept exemplu că noi, oamenii, suntem toți egali, indiferent de rasă sau religie.

Natalia Ghilașcu: În această vară, ați demarat o campanie de colectare de fonduri pentru a continua această tradiție. De această dată, ce planuri puneți la cale, dacă veți beneficia de aceeași susținere?

Dan-Iulian Druțac

Dan-Iulian Druțac: În ediția următoare a festivalului “Moldo Crescendo”, ne dorim să aducem muzica clasică în casele de cultură ai moldovenilor. Mai exact, planificăm să ajugem la Ialoveni, Mereni, Ceadâr-Lunga, Cimișlia, Călărași, Hîncești, Băhrinești, Rezina, și la final – Chișinău. Ne-am gândit că putem schimba lucrurile spre bine, prin dăruirea frumosului oamenilor, care nu au șansa de a asista la un concert de muzică clasică. Credem în faptul că muzica ne face mai buni și mai motivați.

Natalia Ghilașcu: Unde doriți să ajungeți în următorii ani cu această echipa deosebită, “MoldoCrescendo”, și care sunt următorii pași de succes? Vă propuneți să susțineți concerte doar în Moldova sau v-ați dori să vă regăsiți și pe marile scene din diverse colțuri ale lumii?

Dan-Iulian Druțac: În primul rând, vrem să ne ocupăm de nivelul cultural al Moldovei. După ce reușim să cointeresăm lumea de la noi și simțim nevoia de a ne extinde, o vom face. La moment, scopul nostru este să aducem spectatorului proiecte interesante cu muzică aleasă.

Natalia Ghilașcu: Ce semnificație are pentru tine vioara? Te-ai imagina vreodată fără ea?

Dan-Iulian Druțac: Vioara a devenit limba mea, timpul meu și sensul meu. Foarte rar există o zi în care să nu o ating. Chiar dacă trece o zi fără studiu, este ca a doua zi să pot rezista mai mult, pentru că, din păcate, câteodata nu rezist fizic și sunt nevoit să iau o pauză, care, de obicei, nu durează mai mult de o zi.

Natalia Ghilașcu: Fiecare artist se mândrește cu autorul instrumentului, iar tu ai ales o vioară Stradivari din 1696, împrumutată de Andrew Bernardi. Cu ea ai interpretat Concertul pentru vioară de Alexander Glazunov cu Orchestra de la Whitgift și Royal Philharmonic Orchestra. Ce succese ți-a adus până acum această alegere? 

Dan-Iulian Druțac: Cu adevărat, este un intrument de excepție de la care am învățat multe și m-a ajutat să obțin niște realizări frumoase. Nu pot să nu menționez că este într-atât de sensibilă și dăruitoare după ce o poți mânui corect, încât ai senzația unei telepatii la un moment dat.

Natalia Ghilașcu: În cele din urmă, cui se datorează pasiunea ta pentru muzica clasică și cum ai ajuns să răspunzi acestei chemări?

Dan-Iulian Druțac: Tatăl fiind muzician, am fost predispus de mic copil la o carieră muzicală. De la început, mi s-a spus că asta trebuie să fac. În timp ce îmi doream să petrec timpul liber afară cu prietenii, studiam vioara. În schimb, acum sunt mulțumit de silința parinților și încerc să-i fac mândri de alegerea lor.

Îți mulțumim!

Acest interviu a fost realizat cu susținerea Biroului pentru Relații cu Diaspora, în cadrul Programului Diaspora Engagement Hub, al proiectului ”Consolidarea cadrului instituțional al Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării”, implementat în parteneriat cu OIM Moldova și finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Opiniile exprimate de autor nu sunt neapărat împărtășite de către fondator.

Comments

comments

Publicitatea ta