De 15 ani, dupa ce a emigrat in Canada, a devenit un specialist recunoscut in domeniul imigrarilor. Stanislav Belevici este membru al Consiliului director al Comitetului Consultantilor de Emigratie din Quebec. Activeaza la o firmă de consultanță juridică din Toronto și a consiliat clienți valoroși în dezvoltarea politicilor de imigrare, dar și companii, cărora le-a oferit soluții pentru a diminua riscurile, pentru a respecta cerințele de imigrare.
Natalia Ghilascu: De 15 ani sunteți plecat din Moldova, iar în Canada sunteți recunoscut drept unul dintre cei mai buni experți în studii ale imigrării și dreptului. Cum a parvent oferta pentru a preda în Canada?
Stanislav Belevici: Am emigrat in Canada prin intermediul programului provinciei Quebec in 2002, ca specialist de drept corporativ si fiscal. In 2003 am inceput studiile de masterat in drept comparat la universitatea McGill, alegând specializarea in protectia juridica a investitiilor straine in Europa de Est si Russia. Am hotarat sa ma specializez in dreptul canadian de immigratie, care, la acel moment, era la o etapa incipientă de reglementare si permitea un acces simplificat pentru a practica această profesie.
Dupa obtinerea licentei, in 2006, am inceput activitatea in acest domeniu, iar un an mai devreme, am început să predau. Majoritatea studentilor mei sunt specialisti care deja activeaza in acest domeniu si au nevoie de studii pentru a fi admisi la examenul de licenitere. Oferta de a preda a venit odată ce aveam suficientă experienta profesionala in domeniu si experienta didactica. Am predat dreptul corporativ si reglementarea importului si a exportului la Academia Internationala de Design din Montreal.
Natalia Ghilascu: Au plecat peste un milion de cetățeni ai țării noastre în toate statele dezvoltate unde își pot aplica cunștințele, experiența. Cum comentați această stare de lucruri?
Stanislav Belevici: Acest lucuru ma intristeaza foarte mult. Hemoragia de forte de munca si capacitati intelectuale poate fi recuperată doar cu o crestere a natalitatii, care, in conditiile actuale, nu este plauzibila, din cauza incertitudinii pe care o traieste tineretul in Moldova. Un continuu exod de forta de munca si resurse intelectuale va plasa Moldova in coada listei tarilor cu potential de dezvoltare.
Moldovei ii va fi sortit sa ramana o tara cu doar industrie agricola si, daca avem noroc, cu industrie turistica. Este foarte tragic faptul ca tineretul din Moldova nu isi vede viitorul legat de Patrie. La fel, este tragic ca Patriei nu ii pasa pentru moment de acest exod. Sper ca Moldova sa gaseasca resurse pentru dezvoltarea unei strategii multilaterale de atragere a tineretului in sectoarele de perspectiva ale economiei moldovenesti, care le-ar oferi incredere mai mare in viitor si le va oferi posibilitate tinerilor sa-si planifice dezvoltarea personala pe termen lung.
Care au fost impresiile de la Forumul Diasporei Offline “Adoptă un Vot” și care sunt pașii următori care urmează să-i întreprindeți?
Stanislav Belevici: Este foarte imbucurator faptul ca diaspora a reusit sa se auto-organizeze intr-un timp record si cu resurse proprii. Diaspora moldoveneasca nu are nici aspiratii, si nici planuri politice. Din aceasta cauza, proiectele care vor fi agreate de diaspora acoperă domeniile socio-culturale si de democratizare. Sper ca diaspora sa continuie să organizeze intruniri similare si sa prevadă in agenda intrbari de domeniul dezvolatarii mediului afacerilor.
Natalia Ghilascu: Care sunt principalele domenii de interes socio-economic, procese decizionale pe care diaspora ar putea să le influențeze în Moldova dacă ar deveni mai consolidată?
Stanislav Belevici: In primul rand, diaspora ar putea influenta pozitiv procesul de democratizare a institutiilor si reduce coruptia. Majoritatea cetatenilor moldovei care locuiesc in strainatate, indeosebi in UE si America de Nord, au reusit sa se adapteze la procesele institutionale transparente si echitabile, care deja le par firesti. Aceasta experienta de raport echilibrat cu institutiile democratice ar pute fi pusa in aplicare in Moldova si ar ajuta la democratizare si transparentizare a institutiilor, care, la randul lor, vor contribui la diminuarea efectelor coruptiei.
Natalia Ghilascu: Ce ați întreprinde pentru a motiva implicarea mai activă a moldovenilor din diasporă, în cadrul implimentarii proiectelor lansate în diverse domenii?
Stanislav Belevici: Apatia este obstacolul cel mai mare. Multi reprezentanti ai disporei considera ca nu pot schimba nimic, din acest motiv, renunta sa mai incerce. Educarea diferitor segmente ale diasorei, prin publicarea articolelor si organizarea seminarelor, ar putea motiva mai multi reprezentanti sa participe activ in proiecte. Publicarea rezultatelor pozitive ale proiectelor precedente ar oferi mai multa incredere in succes si ar motiva participarea membrilor diasporei.
Natalia Ghilascu: Predați Dreptul la una dintre cele mai prestigioase universități din Canada, British Columbia. Cum apreciați studiile din Canada și dacă le comparați cu cele din Moldova, ce diferențe majore de abordare în sistemul de învățământ observați?
Stanislav Belevici: Diferenta fundamentala intre sistemul occidental de invatamant si cel din Moldova este abordarea critica a materialului didactic. Sistemul occidental incurajeaza studentii sa se informeze din diferite surse. Am avut un caz cu studentii mei cand, in timpul unei lectii deschise, verificau in regim online informatiile furnizate de profesorul invitat si il atacau cu fapte descoperite in timp real, din surse pe care le accesau prin internet.
In opinia mea, exact asa trebuie sa arate un jurist devotat, care contesta autoritatea si care este, in permanenta, alert si pregatit sa isi apere clientul. Studentii din Moldova, in perioada cand am invatat eu, erau apreciati cat de bine pot interpreta spusele profesorului si cat de aproape raspunsurile lor sunt de viziunea profesofului.
Natalia Ghilascu: Activați la o firmă de consultanță juridică din Toronto și ați consiliat clienți valoroși în dezvoltarea politicilor de imigrare, dar și companii, cărora le-ați oferit soluții pentru a diminua riscurile, pentru a respecta cerințele de imigrare. Cât de majoră este problema imigrării în Canada pentru cetățenii care aleg această destinație?
Stanislav Belevici: Imigratia a fost acceptata in Canada drept o metoda alternativa de crestere a populatiei. Gurvernul Canadian este constient de faptul ca o crestere economica durabila nu poate fi atinsa fara forte de munca calificate, mai ales intr-o situatie cu natalitate scazuta. Din acesta cauza, Canada a organizat un sistem de imigratie robust, care raspunde necesitatilor economice de infux de forte de munca bine instruite.
Ca rezultat, dreptul de emigratie a inceput sa serveasca drept o sursa de precedente juridice. Canada este o tara construita de mai multe generatii de emigranti si, din aceasta cauza, este una foarte primitoare si cu programe dezvoltate de integrare si asistenta pentru imigrantii nou veniti.
Sunt oferite cursuri de limba engleza sau franceza pentntru emigranti, cunoasterea limbii este considerata un element esential integrararii. Daca R. Moldova ar investi mai mult in cursuri de limba romana gratuita minoritatilor natiunale, aceasta le-ar fi permis sa participe mai activ in viata politica a tarii, ca sa evite efectul de getto-isare (ex. Autonomia Gagauza este foarte conservata si nu participa in viata politica a Moldovei apropae deloc).
Dreptul de emigratie este un drept cu imputerniciri partajate intre guvernul central (federal) si guvernele locale (provinciale), ceea ce ofera o flexibilitate mai mare in sistem si permite guvernelor locale sa participe activ in selectrea emigrantilor straini de care are nevoie economia locala.
Canada este o tara foarte primitoare, care incurajeaza de pe bancile scolii membrii societatii sa fie primitori si sa ajute. Apropo, voluntariatul este unul din stalpii societatii canadiene, care este mentionat in testul de cetatenie canadiana. Toti emigrantii sunt incurajati sa se implice activ in viata comunitara.
Natalia Ghilascu: Cât despre cetățenii moldoveni, care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă în procesul de adaptare la cerințele impuse de statul canadian?
Stanislav Belevici: Problema majora cu care se confrunta imigrantii nou veniti este recunoasterea competentelor obtinute in strainatate. Domeniile de activitate profesionala sunt reglementate de catre organismele profesionale, baroul de avocati, colegiul medicilor, camera notarilor, ordinul inginerilor, etc. Aceste institutii sunt absolut independente si se autogestioneaza.
De exemplu, eu fac parte din consiliul director al Comitetului Consultantilor de Emigratie in care reprezint provincia Quebec. Comitetul este absoult independent si activeaza in baza legii cu privire la organizatiile non-guvernamentale. Noi suntem responsabili de eliberarea autoriazatiilor de practicare a activitatii de consultant in emigratie.
Din cauza ca reglementarea profesiilor este atat de individualizata si difera de la un caz la altul, immigrantilor le vine foarte greu sa se lamureasca din start in cerintele de aderare la profesie si de recunoastere a studiilor obtinute in strainatate. Anume acest impediment ii forteaza pe multi sa refuze calea de recunoastere a competentelor obtinute in Moldova si sa isi cauta un lucru mai putin calificat.
Natalia Ghilascu: La care proiecte vă focusați cel mai mult în prezent și la ce rezultate palpabile au ajuns aceste inițiative?
Stanislav Belevici: In prezent, sunt foarte mult implicat in lucrul consiliului director al asociatiei din care fac parte. Profesia noastra acum este la o rascruce si primesc foarte multe intrebari de la fostii studenti si solicita asistenta si sfaturi in momente de incertitudine. Sper ca initiativele mele curente sa duca la consolidarea profesiei de consultant in emigratie si la asigurarea unui viitor mult mai sigur pentru colegii mei de breasla.
Natalia Ghilascu: Credeți că universitățile din Moldova ar trebui să aibă un rol mai mare în schimbările din societate, să participe mai activ în viața comunitară, politică și socială?
Stanislav Belevici: In Canada, univeristatilor le este alocat un rol foarte important in societatea civila. Univeristatile reprezinta inima dezbaterilor. Anume in incinta lor sunt invitati controversati formatori de opinie, profesori straini marcanti, care citesc lectii deschise si sunt bombardati de intrebari de catre studenti. Unversitatile in Canada, la fel, colaboareaza cu guvernele provinciale si cel federal in elaborarea tenderelor necesare pentru dezvoltarea durabila in ocrotirea mediului, democratizare, politici publice, sanatate etc.
In Republica Moldova, initiativa in acest domeniu este preluata de ONG-uri si universitatile cred ca inca nu realizeaza potentialul pe care il poseda in formarea viitorului tarii. Cred ca ar fi bine ca univeristatile sa isi revizuie capacitatile si sa abordeze o atitudine mai dinamica fata de participare la tendere, organizate de institutiile internationale si de institutiile statului.
Natalia Ghilascu: În ce condiţii ați reveni acasă ca să puteți forma o echipă profesionistă, care să aducă proiecte economice de know-how și să contribuie la schimbarea și dezvoltarea Republicii Moldova?
Stanislav Belevici: Nu stiu daca as putea reveni acasa, in Moldova, pentru o perioada indelungata. Sunt plecat de foarte multa vreme. Parintii mei, familia, sora, prietenii si mullti colegi sunt aici. Am un cerc foarte larg de prieteni si deja nu ma vad locuind in alta parte. Cred ca cel mai bun aport l-as putea aduce prin participarea la lectii deschise si seminare universitare pentru a aduce la cunostinta studentilor metode noi de abordare a materialului si as incerca sa inspir o abordare critica a materialului didactic.
Va multumim!
Acest interviu a fost realizat cu susținerea Biroului pentru Relații cu Diaspora, în cadrul Programului Diaspora Engagement Hub, al proiectului ”Consolidarea cadrului instituțional al Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării”, implemetat în parteneriat cu OIM Moldova și finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC). Opiniile exprimate de autor nu sunt neapărat împărtășite de către fondator.
