Tânărul moldovean care activează în Organizația Mondială a Scouților din Kuala Lumpur, Malaysia, descoperă lumea nu doar prin călătorii, dar învățând de la toate culturile lumii despre diversitate, leadership, fapt care îl aduce tot mai aproape de cheia succesului. Este frapat de această regiune, unde a întâlnit și câțiva moldoveni.
Natalia Ghilașcu: Dragă Sandu Coica, ai călătorit în cel puțin 40 de țări ale lumii, iar prima ta vizită a fost în Taiwan. De acum 13 ani, tot în regiunea asiatică ai ajuns. Să înțeleg că în această parte a lumii te regăsești cel mai mult?
Sandu Coica: Cel mai mult mă regăsesc acasă. Dar Asia, ca de fapt și alte regiuni ale lumii, are specificul ei, care mă fascinează. Despre Asia nu putem vorbi ca fiind ceva uniform, care îți place, sau îți displace. Este o regiune foarte diversă, poate chiar mai diversă decât Europa, cu plusurile și minusurile sale. Aici sunt unele din cele mai cosmopolite orașe, precum Bangkok, Hong-Kong, Singapore, desigur Kuala Lumpur, unde întâlnești oameni de pretutindeni. Poți întâlni oameni din statele insulare precum Timor Leste și în același timp latino-americani sau europeni.
Natalia Ghilașcu: Ce locuri te-au remarcat cel mai mult din întreaga lume și care sunt cele mai tari descoperiri sau amintiri care te leagă de o țară sau de alta?
Sandu Coica: În fiecare țară am descoperit câte ceva și cu fiecare călătorie, sunt legate amintiri. Mie îmi place să observ diverse aspecte cotidiene, mai puțin legate de atracțiile turistice renumite, sau lucruri pe care noi, trăind în estul Europei, tindem să le ignorăm. De exemplu, pentru mine a fost o descoperire să aflu amplasarea hărții lumii pe care o au australienii sau cei din Noua Zeelandă. Chiar dacă eram conștient că e normal ca fiecare regiune să se plaseze în centrul hărții, când te confrunți cu asta pe viu, simți o revelație.
O altă descoperire a fost percepția diferită a distanțelor pe care le au oamenii aici. Dacă în Europa, practic, traversezi continentul în zbor, dintr-un capăt în altul în 4 ore, aici doar să traversezi Indonezia, dintr-o extremitate în alta, ar putea dura vreo 5 ore. Din Kuala Lumpur până în Sydney zbor peste 8 ore, până în Tokyo mai mult de 6 ore, etc. Deci, aflându-mă aici, întreaga percepție despre distanțe se schimbă.
Natalia Ghilașcu: De mai bine de 9 luni ești manager în cadrul Organizației Mondiale a Mișcării Scouților, cu oficiul mondial în Malaysia, organizație cu care ai colaborat de mai mult timp. Ce lucruri ai învățat și ai descoperit în cei 20 de ani de când ai devenit membru în această mișcare?
Sandu Coica: Mișcarea Scouților este, în primul rând, o organizație care educă, indiferent de vârsta pe care o ai. Îți oferă acele abilități care nu sunt dezvoltate în sistemul formal de educație (școli, colegii, universități etc). Farmecul organizației constă în faptul că niciodată nu contenești să înveți, mereu există loc de mai mult și de mai bine. Acesta a fost și unul din motivele pentru care fondatorul a numit-o anume „Mișcarea Scoutilor” și nu „Organizația Scoutilor”.
Devenind membru, ești mereu motivat să te miști înainte, să evoluezi. Abilități precum liderismul, lucrul în echipă, toleranța, activismul civic sunt dezvoltate printr-o metodă unică, de cele mai dese ori, prin activități practice (learning by doing), elaborate pentru specificul fiecărei vârste. Cel mai mult îmi place, că în majoritatea cazurilor, procesul de educație non-formală are loc în afară oricăror aule, se întâmplă în stradă sau în mijlocul naturii printr-o interacțiune între diferite generații.
Natalia Ghilașcu: Stabilești relații de cooperare cu aproape toate țările lumii, organizație care întrunește peste 40 milioane de membri. Care sunt cele mai dificile relații, luând în considerare că fiecare regiune își are cultura sa de comunicare?
Sandu Coica: Mediul în care lucrez nu influențează în mod neapărat relațiile de cooperare. Interacționezi cu persoane care, la fel, activează în organizații internaționale, respectiv, sunt și ei obișnuiți de a lucra într-un mediu multicultural.
Natalia Ghilașcu: Cum se corelează experiența acumulată în regiunea Asiei cu cea din Europa și din Chișinău, dacă ne referim la management, cultura comunicării și rezultatele la care aspiră aceste programe interculturale?
Sandu Coica: Toate experiențele care le-am avut până acum sunt complementare. În plus, este un avantaj mare că sunt dintr-o țară multietnică, expusă la mai multe culturi. Chiar dacă politicienii preferă foarte mult să speculeze aceste subiecte în interes propriu, eu trebuie să recunosc că tinerii din Moldova sunt avantajați cunoscând limba româna, care ușurează înțelegerea altor limbi din aceeași familie (spaniolă, italiană).
Limba rusă aduce, la fel, un avantaj considerabil. Dacă nu te lenevești la școală și depui efort, mai înveți una-două limbi străine și deja poți spune că ești competitiv pe piața globală a muncii. Expunerea la toate aceste medii culturale, sigur, facilitează și munca. Știu cum să comunic intuitiv cu diverse persoane, ce fel ce glume ar fi acceptabile, metaforele care ar putea fi dificil de înțeles de alții, preferințele culinare etc.
Natalia Ghilașcu: Ai activat un timp în dezvoltarea politicilor de tineret din Moldova, iar Organizația Scauților este una dintre ONG-urile care face parte din Consiliul Național al Tineretului. Care sunt recomandările de bază care ar trebui să le ia Guvernul Moldovei în calcul ca să investească mai mult în viitorul tinerei generații?
Sandu Coica: De ceva timp, m-am distanțat de domeniul politicilor de tineret din Moldova. Totuși, din ce reușesc să urmăresc, Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM) continuă a fi o platformă activă care militează pentru interesele tinerilor. Politicile promovate de organizație sunt bune și reprezintă interesele tinerilor și a organizațiilor de tineret, inclusiv Organizația Scoutilor din Moldova. Problema rămâne a fi veșnica lipsă de resurse invocată de decidenți, precum și lipsa de viziune pe termen lung, dincolo de ciclurile electorale.
Spre regret, clasa politică din Moldova încă nu realizează că investind în dezvoltarea tinerilor, de fapt, contribuie la un randament ridicat al intrărilor la buget în viitor. Acești tineri vor dezvolta afaceri inovative, atrage investiții, vor beneficia de salarii competitive, iar toate acestea vor duce la intrări mai mari la buget, creștere economică, bunăstare socială, dezvoltare culturală etc. Deci, tinerii sunt văzuți de guvernanți doar în calitate de alegători, nici măcar o potențială resursă pentru dezvoltarea țării, nemaivorbind de a fi văzut ca un grup social ce are anumite drepturi și necesități specifice.
Natalia Ghilașcu: În Moldova ai promovat intens programele de antreprenoriat social, pentru a dezvolta întreprinderi sociale, care să poată oferi locuri de muncă persoanelor vulnerabile din societate. Cum funcționează această idee peste hotarele țării, comparativ cu rezultatele la care a ajuns Republica Moldova de până acum?
Sandu Coica: Programul de suport pentru antreprenoriatul social este unul care mi-a adus o satisfacție deosebită ultimii doi ani, când am lucrat la Fundația Est-Europeană. Am început să dezvolt programul la nivel național (inclusiv în zona transnistreană) de la zero, iar la plecarea mea, erau deja 10 întreprinderi sociale care aveau în jur de 300 beneficiari direcți și care ofereau locuri de muncă la peste 60 persoane vulnerabile. Acestea s-au transformat din recipienți pasivi de ajutoare sociale în membri activi ai societății, care contribuie la dezvoltarea acesteia, inclusiv prin acele impozite care le plătesc din salariu. Unele din aceste persoane nu-și imaginau viața în afara pereților camerei unde erau izolați, ca mai apoi să ajungă să se deplaseze de sine stătător la muncă, să gestioneze bugetul personal, să facă cumpărături, să deschidă profiluri pe rețele sociale și să-și creeze prietenii cu semenii lor din diverse localități.
Natalia Ghilașcu: Ești impresionat de toleranța și acceptarea diversității într-o țară musulmană, unde poți vedea multe temple hinduse sau budiste, biserici catolice și protestante. Cât despre comunitatea europenilor din Est, cum le reușește să se integreze în această regiune?
Sandu Coica: Precum am mai zis, aici lumea este foarte tolerantă și orașul este unul cosmopolit. Oricine vine cu intenții pozitive și își dorește – se integrează și este acceptat.
Natalia Ghilașcu: Cum reușești să te adaptezi ritmului de viață din Kuala Lumpur, cu 1,5 milioane de locuitori. Ai întâlnit și alți moldoveni?
Adaptarea a fost mai dificilă la început, dar nu e din cauza aglomerării urbane, ci a climei și a bucătăriei diverse. Sunt moldoveni și aici, dar nu mulți. Am doi prieteni cu care mă cunoșteam încă din Chișinău și care au venit aici după câteva luni. Sunt și câteva persoane stabilite mai demult în Malaysia, inclusiv care s-au căsătorit cu cetățeni băștinași.
Natalia Ghilașcu: Care sunt planurile tale de viitor și în ce mod ar putea fi experiența ta aplicată acasă în Moldova?
Sandu Coica: Nu-mi place să vorbesc despre planuri, am anumite prejudecăți despre asta. Sunt multe idei pentru a fi aplicate acasă în diverse domenii, începând cu implementarea tehnologiilor în administrația publică, politici de a atrage investiții străine și tehnologii și terminând cu sistemele sociale, medicină, educație etc. Malaysia este un exemplu al implementării tehnologiilor, care duce la eradicarea corupției, resimțită de cetățeni, cred că asta ar fi potrivit și pentru Moldova. În plus, am apreciat metodele prin care tinerii care au studiat în afară (în special Europa) sunt atrași în țară pentru a contribui la dezvoltarea acesteia.
Vă mulțumim!
