Reforma fiscală anunţată de Donald Trump ar putea aduce în interiorul SUA rezerve fabuloase de lichidităţi ale unor companii multinaţionale, relatează CNN, preluată de Independent.MD
Apple, spre exemplu, are o adevărată comoară de 246 miliarde dolari plasată în proporţie de 90% în ţări în care nivelul de impozitare al corporaţiilor este extrem de redus. Cât de interesaţi sunt executivii gigantului IT să readucă în Statele Unite această rezervă de lichidităţi rămâne totuşi un mister, în ciuda promisiunii de scutire de anumite taxe făcută de noua administraţie americană, relatează CNN Money.
Dacă ar fi o companie separată, mormanul de bani pe care stă firma fondată de Steve Jobs ar fi a treisprezecea ca valoare din lume, sumă de bani strânsă până acum în conturile Apple fiind mai mare decât valoarea de piaţă a unor companii ca Procter&Gamble, Bank of America, Chevron sau Wallmart.
90% din banii puşi deoparte de Apple stau în conturi din străinătate, după cum a recunoscut directorul financiar Apple, Luca Maestri.
Promisiunea făcută de noul preşedinte american pentru multinaţionalele din SUA care îşi ascund profitul peste mări şi ţări constă într-o singură impozitare a sumelor repatriate şi reinvestite în economia americană, fapt care ar putea creşte nivelul de lichidităţi din Statele Unite, dar până la punerea în aplicare a planului de reforme va mai trece ceva timp.
Conform analiştilor consultaţi de CNN Money, piedicile în reformarea sistemului fiscal din SUA ar putea veni atât din partea Legislativului, comisiile din Senat şi Camera Reprezentanţilor fiind nevoite să ia în considerare efectele pe care o astfel de lege le-ar putea avea asupra obligaţiilor comerciale internaţionale asumate de Washington, ca şi asupra drepturilor acţionarilor ori a consumatorilor, pachetul de reforme anunţat de Donald Trump fiind mult mai vast.
Mai mult, principalul obstacol constă în faptul că în legislativul american nu există încă vreun proiect de lege în acest sens asupra căruia să se poarte o dezbatere concretă.
Pentru şeful Apple însă, Tim Cook, propunerea lui Trump ar fi binevenită, acesta recunoscând că se simte „optimist în ceea ce priveşte adoptarea unor măsuri de reformă fiscală în cursul acestui an”.
O altă chestiune spinoasă este şi efectul pe care repatrierea sumelor de bani o va avea asupra majorităţii americanilor.
Analiştii ceva mai sceptici se îndoiesc de faptul că Apple, Microsoft, Alphabet (compania mamă a Google – n.r.), Cisco sau Oracle vor folosi banii în crearea de noi locuri de muncă în SUA, fiind mult mai probabil ca sumele repatriate să fie redirecţionate în fuziuni şi răscumpărarea acţiunilor, fapt care i-ar avantaja pe acţionarii firmelor, dar nu şi pe americanii simpli, a căror expunere pe bursă este limitată.
„Piaţa s-a arătat nerăbdătoare să vadă luate astfel de măsuri. Acum a devenit limpede că investitorii vor trebui să aştepte până în toamnă sau chiar mai mult pentru a asista la reforma fiscală promisă în campanie”, a comentat Greg Valliere, şeful departamentului de strategii globale la Horizon Investments.
Un alt analist, Bill Hoagland, de la Centrul de Politici Bipartizane, împinge termenul de reformare al sistemului fiscal din SUA şi mai mult spunând că un proiect de lege în acest sens nu poate ajunge pe biroul preşedintelui mai devreme de 2018.
