imagine simbol
imagine simbol

Crearea unor valori democratice şi integrarea acestora în societăţi caracterizate de neîncredere, frică şi corupţie, generate de regimurile totalitare comuniste şi de dificultăţile perioadei de tranziţie, reprezintă o sarcină dificilă. Concluziile se regăsesc în studiul „Frontierele democraţiei: integrarea valorilor democratice în Moldova şi Ucraina”, prezentat la Chişinău de Universitatea Central Europeană din Budapesta, scrie Report.md.

Unul din co-editorii publicaţiei, lectorul universitar în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, Bogdan Radu, a remarcat că „inclusiv, în ţările Grupului Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria) există derapaje democratice”, precizând că „democraţia este un proces dinamic, mai ales în Sud-Estul Europei”.

În opinia sa, cultura politică se poate învăţa: „Cu cât o practici mai mult, cu atât o înveţi mai bine. Societatea civilă trebuie să aibă un rol important în procesul de democratizare a ţării. Un element esenţial în acest context revine bunelor practici democratice, însă trebuie să fim foarte atenţi la transferabilitatea acestora. O practică reuşită pentru o ţară, se poate dovedi una proastă pentru altă ţară. Cu siguranţă, toate practicile trebuie adaptate condiţiilor specifice fiecărei ţări în parte”, consideră co-editorul publicaţiei.

Fenomenul oligarhizării mass-media nu este caracteristic doar Moldovei

Un capitol aparte în cadrul studiului a fost consacrat subiectului oligarhizării mass-media în ţările Parteneriatului Estic, Moldova şi Ucraina, dar şi în ţările Grupului Vişegrad. Directorul de programe al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victoria Bucătaru, unul din co-autorii studiului, susţine că a rămas surprinsă să constate că problemele în domeniul mass-media sunt mai mult sau mai puţin similare.

„De fapt, ameninţările cu care ne confruntăm noi în spaţiul est-european sunt caracteristice şi statelor membre UE. Ceea ce am remarcat este că în ţările unde democraţia are tradiţii, nivelul de încredere al populaţiei în instituţiile media este mai scăzut. Asta înseamnă că într-un spaţiu democratic veritabil cetăţenii au posibilitatea să aibă spirit critic.

În Moldova şi Ucraina încrederea în instituţiile media este mult mai ridicată, cetăţenii acordând prioritate televiziunii şi radioului. Concluzia este că în statele în care nivelul democraţiei este mai scăzut, încrederea în instituţiile media este mai mare, ceea ce înseamnă că pluralismul lipseşte, iar opinia publică poate fi mult mai uşor influenţată şi manipulată”, a spus Victoria Bucătaru.

Ea a menţionat că în comparaţie cu ţările Vişegrad, în Moldova ameninţările în domeniul mass-media sunt mult mai mari. „Din păcate, nu avem pluralism de opinie, iar oligarhizarea instituţiilor media este una din ameninţările de bază la adresa mass-media. Într-o societate democratică instituţiile media nu sunt responsabile doar de informarea populaţiei, dar au şi un rol important de formator de opinie”, a precizat ea.

Victoria Bucătaru a citat o expresie a lui Papa Francisc, care spunea că „Mass-media este o armă foarte puternică, iar jurnalismul bazat pe bârfă este o formă a terorismului”: „Cred că Papa Francisc a generalizat foarte bine rolul pe care trebuie să-l aibă mass-media în societate şi faptul că deontologia profesională şi responsabilitatea jurnaliştilor sunt extrem de importante. Acestea pot contribui atât la dezvoltarea democraţiei şi a principiilor democratice, cât şi la distrugerea lor”, a conchis Victoria Bucătaru.

Statul de drept este fundamentul democraţiei

Participanţii la discuţii au subliniat că o democraţie veritabilă nu poate exista fără un stat de drept funcţional: „În Republica Moldova se preia controlul asupra instituţiilor de drept sau se face în aşa fel încât acestea să fie nefuncţionale. Într-o societate democratică, dar cu caracter dictatorial, dacă persoana vinovată rămâne nepedepsită deja nu mai putem vorbi de democraţie. De fapt, este foarte greu să promovezi drepturile omului, atunci când nu există exemple pozitive”,  consideră directorul executiv al Asociaţiei „Promo-Lex”, Ion Manole.

Bogdan Radu a confirmat că statul de drept există doar atunci când procesele de judecată sunt finalizate, iar cei care se fac vinovaţi sunt pedepsiţi.

La rândul său, cercetătorul în cadrul Centrului de cercetare al Asociaţiei slovace de politică externă, Samuel Goda, a menţionat că în cazul în care nu există modele de comportament, „fiecare dintre noi trebuie să devină respectivul model”. „Cel mai important este să educăm persoane cărora nu le este frică. Cu siguranţă, nu există soluţii rapide în acest context”, consideră Goda.

Ne lipseşte demnitatea de cetăţean

Perspectiva de integrare europeană a Republicii Moldova a cunoscut în ultimii 10 ani o traiectorie descendentă. Dacă în noiembrie 2007, 75% din cetăţeni susţineau viitorul european, în toamna anului 2016 numărul acesta practic s-a înjumătăţit (38%).

„De ce se întâmplă acest lucru? Pentru început trebuie să înţelegem ce ne lipseşte, de fapt. În opinia mea, ne lipseşte demnitatea de cetăţean”, consideră directorul de programe în cadrul Institutului de Politici Publice, Oazu Nantoi.

Tinerii nu văd perspective şi pleacă

Pe lângă faptul că Moldova este cel mai sărac stat din Europa, mai este şi un stat captiv, scindat pe criterii geopolitice, consideră expertul: „Astăzi, o persoană controlează instituţiile de drept prin şantaj şi corupţie. Eu cred că proiectul statalităţii Republicii Moldova se „răsuflă”.

Dacă analizăm datele Barometrului de Opinie Publică din toamna anului trecut, constatăm că fiecare al treilea tânăr de la oraş, cu studii, vrea să plece definitiv din ţară. În acelaşi timp, vedem că a sporit brusc numărul celor care doresc unirea cu România şi nu din cauza faptului că se simt români, ci pentru că pierd încrederea în perspectiva statalităţii ţării, văd că în Moldova se consolidează un regim autoritar, banditesc, cu cenzură sufocantă în mass-media, cu monopol asupra spaţiului mediatic. În societatea moldovenească a crescut brusc sentimentul de frică în faţa bâtei regimului. Tocmai de aceea consider că nu trebuie să ne jucăm cu educaţia civică în Republica Moldova. Trebuie să-i ajutăm pe cetăţenii care vor să lupte pentru drepturile lor”, a menţionat Nantoi.

Şefa Departamentului Relaţii Internaţionale din cadrul Universităţii de Stat din Moldova, Valentina Tiosa, a confirmat că tinerii sunt tot mai dezamăgiţi de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova şi nu-şi văd viitorul acasă: „Tinerii declară deschis că nu văd perspective în această ţară, că nu văd lideri care să activeze în interesul cetăţenilor. Prin urmare, după finalizarea studiilor, planifică să-şi creeze un viitor peste hotare. Nu putem vorbi de calitatea democraţiei atâta timp cât populaţia este săracă, iar economia nu funcţionează”, a spus Valentina Tiosa.

Moldova, condamnată la degradare

Oazu Nantoi rămâne pesimist în ceea ce priveşte realităţile şi perspectivele democraţiei din Republica Moldova: „Situaţia internă în Moldova este condamnată la degradare, nu doar din cauza faptului că un oarecare Trump (Donald Trump – noul preşedinte al SUA) va pleca din funcţia de preşedinte fără să cunoască de existenţa Republicii Moldova, dar în primul rând pentru că UE nu este obligată să injecteze banii contribuabililor europeni într-un stat în care lipsesc cetăţenii cu demnitate”, a conchis Nantoi.

sursa: Jurnal.MD

Comments

comments

Publicitatea ta