imagine simbol
imagine simbol

Autoritățile își propun să diminueze rata șomajului printr-o nouă Strategie Naţională privind Ocuparea Forţei de Muncă pentru perioada 2017-2021. Documentul a fost aprobat de Guvernul Republicii Moldova și conține aceleași obiective „tradiționale” care au trecut prin nenumărate tentative de implementare, dar care nu au înregistrat vreun succes răsunător de-a lungul anilor, relatează MoldNova.

În noua Strategie Naţională privind Ocuparea Forţei de Muncă se stipulează că economia Republicii Moldova oferă puţine oportunităţi de angajare, iar consecința acestui fapt este rata scăzută de ocupare a forței de muncă. În anul 2005 numărul populaţiei inactive, dar apte de muncă era de 1.483.000 de moldoveni. Acest număr s-a majorat constant și a ajuns la 1.756.000 în anul 2015. Printre factorii care au dus la creșterea numărului persoanelor inactive se numără îmbătrânirea populaţiei şi migraţia internaţională a forţei de muncă.

În 2015, din totalul persoanelor inactive 36,2% erau pensionari, iar alte 18,9% erau plecate la muncă peste hotare. Alte 18,2% sunt reprezentate de persoanele care nu doresc să se angajeze oficial pentru că salariile ar fi prea mici, preferând să se implice în alte tipuri de activităţi.

imagine simbol
imagine simbol

O pondere semnificativă din moldovenii apți de muncă lucrează peste hotarele ţării. Pentru ca rata de ocupare a forței de muncă să se majoreze cu un punct procentual este nevoie de cel puţin 26.000 de locuri de muncă noi. Pentru că economia Republicii Moldova oferă puţine oportunităţi de angajare, moldovenii aleg să plece peste hotare.

Migraţia externă a forţei de muncă este fenomenul care marchează cel mai mult piaţa muncii şi dezvoltarea per ansamblu în Republica Moldova, iar mediul rural este cel mai afectat de plecările moldovenilor peste hotare. În 2015, 64,8% din totalul migranților erau bărbați.

Potrivit datelor Anchetei Forţei de Muncă, 2/3 din migranţi aleg să plece la muncă în Federaţia Rusă, decizie determinată de accesul lingvistic, cultura locală, existenţa contactelor sociale şi a regimului fără vize, 14% optează pentru Italia, iar un număr mult mai mic – pentru alte ţări europene, dar și pentru Israel, Turcia, SUA.

Comments

comments

Publicitatea ta