Activele celor trei bănci fraudate se vând în licitaţie la preţuri derizorii

0
463
Sergiu Cioclea, Guvernatorul BNM
Sergiu Cioclea, Guvernatorul BNM

Lichidatorii Băncii de Economii, Unibank şi Băncii Sociale au reuşit să obţină până în prezent, din vânzarea gajului şi activelor celor trei instituţii, 613 milioane de lei din totalul de 1,48 miliarde preconizate, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) Sergiu Cioclea, în cadrul unei conferințe de presă susținute astăzi, scrie mold-street.com.

La momentul luării de către BNM a deciziei de lichidare a celor trei bănci moldoveneşti, jefuite în 2014 de un miliard de dolari, adică în septembrie 2015, acestea acumulase 369 milioane de lei din vânzarea activelor şi a gajului dintr-o sumă totală de 1,48 miliarde. La moment, suma banilor obţinuţi din aceste vânzări se ridică la 613 milioane, a precizat Cioclea.

Referindu-se la preţurile mici cu care se vinde gajul, potrivit unor articole în presă, șeful băncii centrale susţine că acest fapt are la bază lipsa cererii faţă de obiectele scoase la vânzare. „Obiectelor scoase la vânzare li se reduce preţul la fiecare următoare licitaţie, dacă la cea anterioară nu sunt vândute. Astfel, ajung să fie vândute la preţuri mult mai mici faţă de valoarea indicată în contractele de gaj. Piaţa determină până la urmă preţul lor real”, a menţionat guvernatorul.

Totodată, el a spus că scopul lichidatorilor este să lichideze Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank cât mai repede şi, din această cauză, depun eforturi să vândă repede gajul, chiar dacă preţul este scăzut considerabil.

banca-moldovaReferindu-se la recuperarea miliardului de către consorţiul format din Kroll şi Stepton Johnson, Cioclea a spus că acestea informează cu regularitate BNM despre mersul investigaţiei. „Acum ei au misiunea să colecteze toate materialele necesare şi să le analizeze pentru a constitui o bază de dovezi, care să fie acceptabile în orice jurisdicţie străină. În primul rând, pentru a demonstra paguba şi apoi pentru a putea recupera fondurile delapidate.

Este un lucru şi de anchetator, dar şi de jurist. În al doilea rând, ei trebuie să confirme nu doar frauda dar să identifice şi toţi beneficiarii prin analiza fluxurilor financiare. Şi, în al treilea rând, să elaboreze o strategie juridică câştigătoare. Cel mai frustrant pentru noi ar fi să descoperim active despre care credem că au fost finanţate din banii furaţi şi să nu-i putem recupera.

Acesta este tocmai ce face Kroll şi Stepton Johnson la moment. În paralel, noi susţinem acest efort prin dialog cu băncile centrale şi toate autorităţile financiare pe unde credem că banii delapidaţi au trecut. Există câteva ţări care lucrează foarte deschis cu noi, prezentând toată informaţia solicitată”, a menţionat guvernatorul.

Kroll lucrează ”doar pe extern”

Potrivit sursei, guvernatorul este de părere că pentru a avea o strategie juridică bună, trebuie să identifici jurisdicţia unde poţi să acţionezi. „Din câte ştiţi, Kroll-ul lucrează doar pe partea externă. În Republica Moldova nu lucrează şi este o întrebare faţă de organele de drept şi procuratură, cum avansează dosarul în R. Moldova şi cum sunt coordonate cele două părţi distincte ale investigaţiei”, a specificat Cioclea.

Amintim că de rezultatele obţinute de lichidatorii băncilor fraudate, dar şi de câţi bani vor fi recuperaţi depinde cum guvernul va administra datoria internă – adică în ce măsură aceasta va crește. La moment cele trei bănci în proces de lichidare datorează Băncii Naţionale 13,7 miliarde lei, care urmează a fi transformată în datorie de stat cu o dobândă de 5% anual. Astfel, cu cât se vor recupera mai mulţi bani, cu atât mic va fi ritmul de creștere a datoriei interne.

Comments

comments

Publicitatea ta